Al nouălea raport privind progresele înregistrate către o uniune a securităţii, publicat la finele lunii iulie, prezintă măsurile luate recent la Bruxelles pentru a preveni finanţarea terorismului prin traficul de bunuri culturale şi pentru a îmbunătăţi interoperabilitatea sistemelor de informaţii ale Uniunii Europene.
Raportul se bazează pe o evaluare globală a politicii de securitate a UE din 2001 până în prezent, dar subliniază lacunele şi problemele care mai trebuie soluţionate. Punerea în aplicare incompletă a politicilor existente şi ameninţările în continuă evoluţie, precum radicalizarea sau criminalitatea informatică, continuă să constituie provocări, iar pentru a le soluţiona pot fi necesare modificări ale instrumentelor existente.
În ultimele luni s-au făcut progrese constante, în special în ceea ce priveşte noile norme privind traficul de bunuri culturale propuse în iulie 2017, şi s-a ajuns la un acord asupra unui nou sistem pentru înregistrarea datelor referitoare la intrarea şi ieşirea cetăţenilor din ţări terţe care trec frontierele externe ale UE. Eforturile pentru combaterea radicalizării pe internet au fost intensificate printr-un plan de acţiune care prevede noi măsuri pentru depistarea şi înlăturarea conţinutului ilegal. „În condiţiile în care mediul actual de securitate evoluează rapid, trebuie să ne intensificăm eforturile pentru a institui toate elementele esenţiale şi a crea rapid o uniune a securităţii efectivă şi autentică. Fragmentarea ne face pe toţi vulnerabili. Coeziunea şi creşterea încrederii printr-o cooperare consolidată şi prin facilitarea schimbului de informaţii între statele membre constituie singurul mod prin care UE poate să aducă o valoare adăugată concretă şi să asigure securitatea şi siguranţa cetăţenilor europeni.”, a subliniat Comisarul pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, Dimitris Avramopoulos.
Simplificarea instrumentelor UE şi consolidarea interoperabilităţii
Pentru a soluţiona problemele şi lacunele, Comisia îşi va continua acţiunea în mai multe direcţii. Sprijinirea punerii integrale în aplicare a măsurilor UE: Comisia va continua să sprijine statele membre în ceea ce priveşte punerea în aplicare a legislaţiei UE, inclusiv a Directivei privind registrul UE cu numele pasagerilor (PNR), care trebuie finalizată până la 25 mai 2018, şi a cadrului Prüm privind schimbul de informaţii referitoare la ADN, amprente digitale şi date naţionale privind înmatricularea vehiculelor. Simplificarea instrumentelor UE şi consolidarea interoperabilităţii: Acordul privind sistemul de intrare/ieşire reprezintă un pas important în direcţia interoperabilităţii depline a sistemelor de informaţii ale UE până în 2020. Comisia va colabora cu Parlamentul European şi cu Consiliul pentru a accelera lucrările referitoare la propunerile conexe care urmăresc să consolideze Sistemul de Informaţii Schengen şi bazele de date EURODAC şi ECRIS.
Consolidarea capacităţilor prin punerea în comun a resurselor
Pe de altă parte, discutăm despre consolidarea capacităţilor prin punerea în comun a resurselor. Pornind de la succesul abordării de tip reţea utilizate deja în domenii precum traficul de droguri şi securitatea transporturilor, Comisia va face eforturi pentru a consolida punerea în comun a expertizei în materie de securitate la nivelul UE, în special atunci când statele membre individuale nu dispun de cunoştinţe de specialitate sau resurse în domenii precum securitatea cibernetică şi materialele chimice, biologice, radiologice sau nucleare. Şi nu în ultimul rând, abordarea ameninţărilor în continuă evoluţie: În timp ce cadrul legislativ al UE considerat în ansamblu şi-a dovedit utilitatea, Comisia analizează constant necesitatea unor adaptări, de exemplu prin nou înfiinţatul Grup de experţi la nivel înalt privind radicalizarea. Unul dintre principalele domenii de activitate din următoarele luni va fi revizuirea Strategiei de securitate cibernetică a UE, pentru a oferi un răspuns prompt şi eficace la ameninţarea crescândă pe care o constituie criminalitatea informatică.
