Partidul preşedintelui francez, Emmanuel Macron, împreună cu aliaţii săi, a obţinut primul loc în cadrul primului tur al alegerilor parlamentare, cu 32,32% dintre voturi, partidele de dreapta (Republicanii, alături de aliaţii acestora) având 21,56 %. Potrivit unor rezultatele finale ale ministerului de Interne, citate de Le Figaro, Partidul Republica în Mişcare (REM), împreună cu aliatul său Mişcarea democrată (MoDem) au obţinut 32,32% dintre voturi, partidele de dreapta (Republicanii alături de aliaţii acestora) având 21,56 %. Potrivit unor proiecţii, REM şi MoDem ar putea obţine săptămâna viitoare între 400 şi 455 de locuri în cadrul Adunării Naţionale. Premierul Edouard Philippe a afirmat că votanţii au confirmat în urma votului “ataşamentul faţă de proiectul reînnoirii, adunării şi cuceririi” al lui Macron. Dreapta, ce spera să-l priveze pe Macron de majoritatea parlamentară, a obţinut “un scor dezamăgitor pentru familia politică”, potrivit preşedintelui Adunării generale, Bernard Accoyer. Deputaţii din Adunarea Naţională sunt aleşi prin sistem electoral majoritar uninominal în două tururi de scrutin, alegerile desfăşurându-se în cele 577 de circumscripţii electorale din Franţa. Preşedintele francez Emmanuel Macron intenţionează să transmită o reformă privind reglementările în domeniul muncii până la sfârşitul lunii septembrie, înainte de a aborda schemele de pensii, în 2018. Angela Merkel, cancelarul german, l-a felicitat pe preşedintele francez, Emmanuel Macron, pentru victoria obţinută de partidul său în cadrul primului tur al alegerilor parlamentare, catalogând rezultatele scrutinului drept “un vot important în favoarea reformelor”. Preşedintele francez Emmanuel Macron intenţionează să transmită o reformă privind reglementările în domeniul muncii până la sfârşitul lunii septembrie, înainte de a aborda schemele de pensii, în 2018. În cadrul scrutinului de duminică, Partidul Socialist din Franţa a înregistrat cel mai slab scor din 1958 încoace, adunând doar 10% din voturile alegătorilor, cu 30% mai puţin decât la precedentele alegeri, cele din 2012. Conform estimărilor, socialiştii vor obţine între 15 şi 25 de mandate dintr-un total de 577 de locuri în Parlamentul francez. Înfrângerea este istorică, dacă ţinem cont de faptul că în 2012, socialiştii au obţinut majoritatea din Adunarea Naţională. Rezultatul socialiştilor este pus în seama lipsei de popularitate a fostului preşedinte Francois Hollande, care a ajuns pe final de mandat la cea mai mică cotă de încredere a unui preşedinte din istoria modernă a Franţei. Hollande a ajuns preşedinte în 2012 şi a promis să redreseze economia Franţei şi să pună capăt politicilor de austeritate. El a eşuat în respectarea promisiunilor, a optat pentru o politică fiscală strictă şi a luat măsuri liberale, care au deranjat publicul francez. Dezastrul de la alegerile parlamentare a fost previzibil, dacă luăm în calcul şi rezultatul candidatului socialist la alegerile prezidenţiale, Benoit Hamon, care a obţinut 6,4% din sufragii. Nici formaţiunea populistă Frontul Naţional, al lui Marine Le Pen, nu a reuşit să performeze, dovedindu-se incapabilă de a-şi consolida poziţia pe care a avut-o la recentele alegeri prezidenţiale. Frontul Naţional s-a clasat pe poziţia a treia, adunând 14% din voturile electoratului. Marine Le Pen a pus scorul slab al partidului său pe seama prezenţei scăzute la vot şi pe seama sistemului electoral francez, care ”ar favoriza partidele mari”. Al doilea tur al alegerilor parlamentare este programat să se desfăşoare pe data de 18 iunie.
