Bolnavii cu hepatită C ar urma să beneficieze de tratament fără interferon începând cu data de 1 mai a.c. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a anunţat că se află în etapa finală a procesului de pregătire a reluării prescrierii acestui tip de medicaţie pe aria terapeutică hepatita cronică virală C.
CNAS a semnat contractele cost-volum-rezultat pe aria terapeutică hepatita cronică virală C pentru 10.000 de pacienţi eligibili. În perioada imediat următoare se va finaliza elaborarea şi publicarea protocoalelor terapeutice. Pe baza protocoalelor terapeutice elaborate de comisia de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii, CNAS va emite formularele specifice de prescriere a tratamentelor respective. Un alt contract cost-volum-rezultat pe aceeaşi arie terapeutică, semnat în urmă cu o lună, vizează alţi 2.000 de pacienţi eligibili cu ciroză decompensată, medicamentul fiind deja inclus în Lista aprobată prin HG nr.178/04.04.2017.
Peste 10.000 de pacienţi vor beneficia de terapie
Astfel, noua etapă de tratament pentru hepatita cronică virală C vizează 9.700 pacienţi cu fibroză F3 şi F4 (ciroză compensată), cu fibroză F2 asociată cu manifestări extrahepatice de tip autoimun, cu limfom cu celule B non-Hodgkin, cu hepatocarcinom, cu hemofilie sau talasemie majoră, precum şi personalul medical, indiferent de stadiul fibrozei; 250 de pacienţi cu insuficienţă renală aflaţi în dializă, stadiile de fibroză F2, F3 si F4 (ciroză compensată); 50 pacienţi cu transplant hepatic; 2.000 pacienţi cu ciroză decompensată. Tratamentul va fi efectuat cu DCI Dasabuvirum+Ombitasvirum+Paritaprevirum+ Ritonavirum pentru primele două grupe de pacienţi menţionate şi cu DCI Ledipasvirum+ Sofosbuvirum pentru celelalte două grupe de pacienţi.
După succesul tratării fără interferon a 5.860 de pacienţi, în cadrul primului contract cost-volum-rezultat pe aria terapeutică hepatita cronică virală C, contract finalizat la 1 noiembrie 2016, negocierea şi semnarea noilor contracte cost-volum-rezultat, ţintind un număr semnificativ mai mare de pacienţi pe aceeaşi arie terapeutică, a reprezentat o prioritate pentru CNAS.
În acest scop, CNAS a fost autorizată prin Legea Bugetului de Stat pe anul 2017 să încheie contracte în limita creditelor de angajament de 3,09 miliarde lei pentru medicamentele care fac obiectul contractelor cost-volum/cost-volum-rezultat.
România este ţara cu cea mai mare prevalenţă de hepatită
Terapia fără interferon reprezintă o speranţă pentru bolnavii care nu au nicio altă alternativă în acest moment pentru că suferă de ciroză. Tratamentul, diferit de dubla terapie cu interferon, nu se poate cumpăra individual de către pacient, iar programul susţinut de Casă se va derula pe durata a cel puţin un an de zile.
Dubla terapie, cea cu interferon, durează 48 de săptămâni, iar cea fără interferon – 12 săptămâni. Pacientul care va intra în noua terapie va trebui să ţină cont să respecte întocmai schema de tratament.
România este ţara cu cea mai mare prevalenţă de hepatită C – 3,2 la sută şi 4,4 la sută – hepatită B din Europa. Practic, unul din 13 români are unul din aceşti viruşi. Acest lucru ar însemna circa 600 de mii de persoane infectate cu virus C în sânge, dar 85% au infecţie activă, restul şi-au eradicat virusul prin propriile lor mijloace imunitare. Dubla terapie, cea cu interferon, durează 48 de săptămâni, iar cea fără interferon – 12 săptămâni. Pacientul care va intra în noua terapie va trebui să ţină cont să respecte întocmai schema de tratament. El va lua două pastile pe zi timp de 12 săptămâni. Are foarte puţine reacţii adverse, în special renale.
România a tratat anual 5.000 de bolnavi de hepatită B şi C, iar noile tratamente oferă mult mai multe şanse pacienţilor. După trei luni de terapie, 90-95 la sută din cei care se tratează cu aceste medicamente au şansa de a se vindeca definitiv de boală.
Hepatitele virale ucid 1,5 milioane de oameni din întreaga lume, în fiecare an. La fel de multe decese ca şi cele prin HIV/SIDA. Pentru a opta cauză majoră de deces la nivel mondial, hepatita virală este extrem de neglijată. De asemenea, hepatita virală este principala cauză de cancer hepatic, iar acesta este a doua cauză de deces prin cancer. La nivel mondial, se estimează 1,4 milioane de cazuri noi de hepatită virală A anual şi, chiar dacă nu se cronicizează, poate genera pierderi economice semnificative şi consecinţe sociale în comunităţile afectate.
Adunarea generală a OMS a adoptat o rezoluţie prin care se recunoaşte faptul că hepatita C şi hepatita B au devenit o problemă de sănătate publică la nivel mondial.
