Domnul Nicolae Giugea, prefectul Doljului, a apărut deunăzi într-o conferinţă de presă, alături de viceprimarul Craiovei, Marinică Dincă, pentru a face câteva referiri concrete la Master Planul de apă, proiect pentru care UE a alocat 185 milioane euro. Şi prefectul de Dolj a zis aşa: „Acesta este cel mai important proiect care se implementează în Dolj, ca dimensiune a fondurilor atrase de la UE. Prin înfăptuirea acestui Master Plan se va asigura peste 95% din necesarul de apă potabilă şi canalizare la nivelul tuturor oraşelor din Dolj (Craiova, Filiaşi, Segarcea, Băileşti, Calafat, Dăbuleni), dar şi a două mari comune (Poiana Mare şi Călăraşi). Conform unei directive europene, până în 2013 avem obligaţia de a asigura apă potabilă corespunzătoare calitativ tuturor marilor oraşe, iar până în 2015 avem obligaţia de a asigura alimentarea cu apă a tuturor localităţilor din România a căror populaţie depăşeşte 50 de locuitori”. Justă afirmaţie, ferită de orice ingredient politic. Dar se poate fără aşa ceva? Marţi seara, la un post local de televiziune, unde au fost prezenţi Nicolae Giugea şi Marinică Dincă, au fost reluate referirile la Master Planul de apă, evidenţiindu-se, cum ne este obiceiul, pro-domo, „meritele personale”. Alţii n-au mai existat. Aşa să fie oare? Realitatea spune altceva. A existat Consiliul Judeţean Dolj, care a lucrat şase ani la acest proiect, până la constituirea Companiei de Apă, ca operator regional.Şi un recurs la memorie, dar şi la documentele intrate în circuit, este necesar. Suntem, aşadar, în anul 2009, la puţină vreme după alegerile parlamentare, „cu răni de campanie” necicatrizate. La acea vreme, în plan politic, social-democraţii şi democrat-liberalii erau într-o alianţă de guvernare. În vederea implementării Master Planului menţionat, în oraşul Segarcea, firma Romair-Pell Frichmann propusese ca soluţie tehnică alimentarea cu apă prin 11 foraje, construirea unui rezervor de mare capacitate şi utilizarea unei staţii de pompare, în imediata vecinătate a oraşului dintre vii. Perimetrele solicitate aveau folosinţă agricolă, erau libere de construcţii şi, din punctul de vedere al regimului de proprietate, aparţineau Agenţiei Domeniilor Statului (ADS), fiind concesionate societăţilor Domeniile Coroanei Segarcea (3.300 mp) şi Cervina Segarcea (30.000 mp). Prin adresa nr. 163/23.03.2009, Primăria oraşului Segarcea solicita ADS Bucureşti „o mână de ajutor”, în sensul unui demers premergător trecerii – prin hotărâre de Guvern, nu cum a procedat sistematic, cu obstinaţie, Eugen Marinescu, directorul Direcţiei Verificării Legalităţii Actelor, Informare şi Relaţii Publice de la Prefectura Dolj, în alte împrejurări, la care nu mai facem referire – suprafeţelor menţionate din domeniul public al statului în domeniul public al oraşului Segarcea. Documentaţia cu numărul de înregistrare 4037/31.03.2009, la Primăria Segarcea, a fost depusă la ADS Bucureşti la data de 1 aprilie 2009. Aceeaşi documentaţie a fost depusă pe 25.05.2009 şi la Ministerul Administraţiei şi Internelor, de unde a ajuns la Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, care a trimis-o tot către ADS Bucureşti. Firma Romair-Pell Frichmann presa, dând ultimatum după ultimatum, pentru producerea actelor de proprietate asupra terenului. De noianul de diligenţe nu mai pomenim. Cităm doar dintr-o adresă a ADS – Direcţia juridică – (nr. 17599/28.07.2009) către Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Cabinetul Secretarului General: „(…) Prin urmare, luând în consideraţie aspectele esenţiale care caracterizează speţa în discuţie, şi anume: suprafeţele de teren care sunt propuse a face obiectul proiectului de hotărâre de Guvern fac parte din domeniul public al statului; tarlaua 130, parcela 1102, face parte din Domeniile Coroanei; tarlaua 120, parcela 1096, este inclusă în suprafaţa de teren pe care se vor înfiinţa perdele forestiere de protecţie, care constituie bun de interes naţional, întocmai cum prevede Legea nr.289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie; suprafeţele respective de teren fac obiectul unor contracte de concesiune, în baza cărora se încasează redevenţă; prin diminuarea suprafeţelor în discuţie redevenţa nu va mai fi încasată în integritatea ei, deci va fi o influenţă financiară negativă asupra bugetului naţional consolidat”. Semnează, ca preşedinte, Nicolae Giugea. Putem admite că referatul respectiv a fost confecţionat de „nişte rătăciţi” de la Direcţia juridică a ADS. Aşa, ca o părere. Mai ales că se conchide monumental: „Agenţia Domeniilor Statului consideră că interesul local, reprezentat de modernizarea şi extinderea alimentărilor cu apă şi canalizare la nivelul oraşului Segarcea, este inferior interesului naţional şi nu justifică transmiterea respectivelor suprafeţe de teren, care au un regim special”. Aşadar, ce să zicem, cum să mai zicem? Şi avem documentele în faţă.
