Marile schimbări: votul pe liste şi un Parlament mai suplu
Campania electorală pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie care marchează revenirea la votul pe liste începe astăzi, partidele politice şi candidaţii independenţi având la dispoziţie 29 de zile să îi convingă pe alegători să îi voteze şi un buget limitat la 60 de salarii medii brute.
Startul campaniei electorale pentru alegerea noului Parlament va fi dat astăzi de dimineaţă. 6.506 candidaţi se vor lupta pentru a obţine un mandat de senator sau deputat. Timp de 29 de zile, partidele politice şi candidaţii independenţi vor trebui să îi convingă pe alegătorii dezamăgiţi de clasa politică că merită să îi reprezinte în noul Legislativ, care va avea aproximativ 466 de parlamentari faţă de 588, câţi au fost aleşi în anul 2012, când sistemul electoral prevedea colegii uninominale. Norma de reprezentare este de un deputat la 73.000 de cetăţeni şi un senator la 168.000 de locuitori.
Competitorii politici trebuie să se conformeze noului mod de a face politică, oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase pentru a-i convinge pe alegători să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, potrivit legislaţiei în vigoare. Spectacole, serbări, focuri de artificii folosite în alţi ani nu mai sunt permise în campania electorală. Legea interzice şi distribuirea de pixuri, căni, ceasuri, tricouri, jachete, veste, şepci, sacoşe, găleţi, brichete, alimente, pe care politicienii au mizat în alţi ani. Candidaţii nu vor mai putea folosi vehiculele inscripţionate cu sloganuri de campanie sau care difuzează materiale audio, în mers sau staţionar.
De asemenea, sunt interzise bannerele, mesh-urile, panourile publicitare mobile, steagurile publicitare, calcanele, ecranele publicitare, indicatoarele publicitare direcţionale, structurile de publicitate autoportante, mijloacele de publicitate, panourile publicitare, panourile publicitare mobile, proiectele publicitare speciale, publicitatea luminoasă, publicitate stradală (outdoor), precum şi publicitate pe vehicule.
Organizarea alegerilor parlamentare, ca şi cea a alegerile locale din vara acestui an, vor trebui să ţină cont de noile prevederi ale legii privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale. Astfel, candidaţii la Camera Deputaţilor sau Senat vor avea la dispoziţie un buget maxim de 60 de salarii minime brute. Cheltuielile efectuate nu pot fi mai mari decât contribuţiile electorale depuse, atrage atenţia AEP, în Ghidul pe care îl pune la dispoziţia competitorilor electorali.
„Cheltuielile privind realizarea materialelor de propagandă electorală sunt suportate exclusiv de competitorii electorali! Spre exemplu, dacă limita maximă de cheltuieli pentru un candidat este de 60 de salarii de bază minime brute pe ţară, însă acesta a depus contribuţii în valoare de 20 de salarii de bază minime brute pe ţară, valoarea maximă a cheltuielilor electorale va fi de 20 de salarii de bază minime brute pe ţară”, potrivit sursei citate.
Afişele electorale vor avea dimensiuni mai reduse decât în alţi ani. „Acestea trebuie să aibă ca dimensiuni cel mult 500 mm o latură şi 350 mm cealaltă latură, afişele electorale prin care se convoacă o reuniune electorală trebuie să aibă cel mult, 400 mm o latură şi 250 mm cealaltă latură şi vor fi amplasate numai în locurile speciale pentru afişaj electoral stabilite prin dispoziţie a primarului”, potrivit legislaţiei în vigoare. Sunt interzise afişele electorale care combină culori sau alte semne grafice, astfel încât să evoce simbolurile naţionale ale Românie, potrivit sursei citate.
Alegerile parlamentare din 11 decembrie marchează nu numai revenirea la votul pe listă, dar şi înfiinţarea mai multor secţii de votare în străinătate, ca urmare a tensiunilor de la alegerile prezidenţiale din anul 2014 unde românii din diaspora au stat la coadă ore în şir pentru a-şi putea exercita dreptul de vot. Guvernul a propus AEP să înfiinţeze 417 secţii de votare în străinătate, cu 123 mai multe decât la alegerile prezidenţiale din 2014.
Guvernul va cheltui pentru organizarea alegerilor parlamentare 227,7 milioane lei, fondurile fiind prevăzute în bugetele Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Ministerului Afacerilor Externe (MAE), Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Serviciului Român de Telecomunicaţii (STS), Institutului Naţional de Statistică (INS). Acesta va fi prima dată când activitatea în secţiile de votare va fi înregistrată audio-video, neîntrerupt, după ora 21.00, de când se închid secţiile şi până ce toţi membrii acestei părăsesc localul. Înregistrarea va fi făcută de operatorul de calculator, dintr-un punct fix.
Partidele care au depus la Biroul Electoral Central liste de susţinători la nivel naţional sunt: Partidul Naţional Liberal, Uniunea Democrată Maghiară din România, Partidul Social Democrat Partidul Mişcarea Populară, Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor, Partidul România Unită, Alianţa Noastră România, Partidul Uniunea Salvaţi România, Partidul Socialist Român, Partidul România Mare, Partidul Ecologist Român.
