Ieri, în Sala de consiliu a Universităţii din Craiova a avut loc conferinţa de deschidere a proiectului „Evaluarea posibilităţilor de decongestionare a reţelei TEN-T în regiunea transfrontalieră România-Bulgaria prin optimizarea transportului de marfă şi pasageri şi dezvoltarea unui mecanism comun de îmbunătăţire a conexiunilor intermodale”. Evenimentul a fost organizat de Association of Danube River Municipalities „Danube” (ADRM) Bulgaria în parteneriat cu Fundaţia „Grupul de Iniţiativă Ecologică şi Dezvoltare Durabilă” (GIEDD) România.
„Proiectul va contribui la dezvoltarea generală economică şi socială a regiunii transfrontaliere”, a subliniat Cristina Sîrbu, preşedintele executiv al GIEDD. O infrastructură de transport şi o conectivitate mai inteligentă, mai rapidă, mai sigură şi mai „verde” sunt esenţiale pentru creşterea economică şi un nivel mai înalt de ocupare a forţei de muncă. Reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T) urmăreşte construirea unei reţele de transport care poate facilita fluxul de mărfuri şi de persoane între ţările UE.
Principalele obiective ale acestui proiect sunt pe de o parte, îmbunătăţirea semnificativă a planificării, dezvoltării şi coordonării sistemelor de transport transfrontalier în scopul unor mai bune conexiuni cu reţeaua TEN-T în zona CBC, iar pe de altă parte, planificarea şi adoptarea de documente strategice pentru optimizarea sistemului de transport prin conexiuni de transport intermodale optimizate în regiunea transfrontalieră.
„Este necesară planificarea unui sistem de transport mai eficient”
Sistemul de transport în regiunea transfrontalieră bulgară-română se confruntă cu multe provocări a căror depăşire este în măsură să contribuie la o creştere socio-economică semnificativă. Pe de altă parte, nu există o conexiune de transport eficientă în regiune, iar accesul la reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T) este foarte limitat. Legăturile dintre cele patru moduri de transport – pe apă, aerian, rutier şi feroviar – nu sunt optimizate, ceea ce duce la dificultăţi şi pierderi economice pentru întreprinderi şi oameni. Pe de altă parte, o problemă reprezintă utilizarea predominantă a infrastructurii rutiere pentru tranzit şi trafic intern. „În vederea depăşirii provocărilor indicate, este necesară planificarea unui sistem de transport mai eficient, accesibil, sigur şi ecologic, cu o infrastructură modernizată şi conexiuni intermodale consolidate din regiunea transfrontalieră. Soluţia pe care acest proiect şi-o propune se bazează pe principiile de expertiză, durabilitate şi implicarea părţilor interesate”, a subliniat preşedintele executiv al GIEDD.
„Rezultatele proiectului au în vedere crearea unui mecanism comun”
Principalele activităţi în cadrul acestui proiect constau în elaborarea unui studiu preliminar privind starea actuală a nodurilor intrmodale şi capacităţii acestora de a consolida reţeaua TEN-T în cadrul zonei transfrontaliere; elaborarea unei strategii comune privind consolidarea reţelei TEN-T prin îmbunătăţirea capacităţii nodurilor intermodale şi nu în ultimul rând, consultări cu autorităţile, părţile interesate şi comunitatea de experţi. Este vorba de patru mese rotunde în România şi patru mese rotunde în Bulgaria. „Rezultatele proiectului au în vedere crearea unui mecanism comun de a facilita conectarea nodurilor secundare/terţiare la infrastructura TEN-T, prin utilizarea îmbunătăţită a conexiunilor intermodale şi optimizarea conectivităţii de transport a întregii regiuni transfrontaliere, precum şi îmbunătăţirea acţiunilor comune ale instituţiilor române şi bulgare în formularea politicilor de transport şi în luarea deciziilor pentru investiţii”, a mai spus Cristina Sîrbu, preşedintele executiv al GIEDD.
Scopul principal : să conectăm România
Proiectul are o valoare 1.428.765 euro şi este finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regional, care a alocat suma de 1.214.450 euro. Guvernele României şi Bulgariei au cofinanţat cu 185.739 euro, iar contribuţia ADRM şi GIEDD se ridică la 28.575 euro. Reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T) – construirea unei reţele de transport care poate facilita fluxul de mărfuri şi de persoane între ţările UE. „Scopul principal al acestor proiecte este să scurtăm timpul de transport pe Dunăre, să conectăm România şi să creăm locuri de muncă”, a mai spus Cristiana Sîrbu. Un alt scop ar fi acela de a garanta că până în anul 2050 majoritatea cetăţenilor şi întreprinderilor europene vor fi amplasate la nu mai mult de 30 de minute de această reţea. Grupul ţintă al proiectului este constituit din instituţii şi organizaţii implicate în planificarea, formularea şi punerea în aplicare a politicilor de transport, precum şi în gestionarea sectorului de transport în cele două ţări; reprezentanţi ai întreprinderilor şi ai sectorului ONG; autorităţilor locale din regiunea transfrontalieră; potenţiali investitori.
Partenerul bulgar are 47 de municipii afiliate
Proiectul a debutat la începutul acestui an, pe 3 februarie 2016 şi are ca termen de implementare 24 de luni. Partener în acest proiect este Asociaţia Municipiilor Riverane Dunării din Bulgaria, despre care s-a spus în cadrul conferinţei de presă, că este cel mai important partener din Bulgaria pe problematica transfrontalieră. „Totodată, este cea mai mare asociaţie, fiind vorba de 47 de municipii afiliate, asociaţie care coordonează proiecte strategice extrem de importante. Are parteneriate inclusiv cu comunităţile locale. În zona Craiovei sunt foarte multe proiecte în curs de evaluare”, a precizat Olivia Comsa, manager de proiect.
Reţeaua principală va conecta:
- 94 porturi principale europene cu legături feroviare şi rutiere
- 38 aeroporturi cheie cu legături feroviare către marile oraşe
- 000 km de linii de cale ferată modernizate pentru mare viteză
- 000 km de linii de cale ferată modernizate pentru mare viteză.
