În România, legumele şi fructele autohtone sunt controlate din punct de vedere al reziduurilor de pesticide în concordanţă cu prevederile europene. Inspectorii fitosanitari din cadrul oficiilor fitosanitare prelevează probe conform calendarului de recoltare şi le transmit laboratoarelor pentru a fi analizate. Reziduurile de pesticide din legumele şi fructele româneşti nu prezintă, în prezent, niciun risc pentru consumatori, ne asigură Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Programul de monitorizare a reziduurilor de pesticide pe 2016, cuprinde numai produse din producţia autohtonă. Repartizarea probelor pe judeţe, perioade de recoltare şi pe produse a fost făcută ţinând cont de propunerile inspectorilor fitosanitari ai Oficiile Fitosanitare teritoriale, în funcţie de ponderea produselor în producţia locală, de depozitele, de silozurile şi de super-marketurile existente pe raza judeţului.
În conformitate cu Reg. (CE) Nr. 595/2015 şi cu Programul de control comunitar coordonat (PCCC) sunt prevăzute a se monitoriza, pentru anul 2016, următoarele produse: mere, varză căpăţână, praz, salată, piersici inclusiv nectarine şi hibrizi similari, boabe de secară, capşuni şi tomate. România trebuie să analizeze cel puţin 17 probe pe fiecare din aceste produse şi cel puţin o probă organică (bio) din fiecare produs.
Prelevări de la supermarketuri şi micii producători
Judeţul Dolj va trebui să efectueze, până la finele acestui an, 55 de probe, dintre care 33 să provină din depozite şi supermarketuri şi restul de 22 să fie probe de la micii producători. În calendarul de prelevare probe, în perioada 12-16 septembrie a.c., specialiştii fito-sanitari vor preleva 2 probe de prune, 1 de cartofi, 2 de struguri de vin şi alte 2 de struguri de masă.
Numărul de probe pe produs s-a stabilit ţinând cont de ponderea în producţia autohtonă, de ponderea în consum şi de rezultatele monitorizărilor din anii precedenţi. O pondere mare în producţie şi consum o au: roşiile, merele, grâul, porumbul, prunele, cartofii şi strugurii. La stabilirea numărului de probe pe produs, s-a ţinut cont şi de faptul că unele produse agricole necesită un număr mai mare de tratamente (strugurii, căpşunile, merele). Numărul de probe de salată este mai mare din cauza probelor neconforme din anul anterior.
Dintre cele 2012 probe programate pentru anul 2016, 194 de probe fac parte din Programul de Control Comunitar Coordonat (PCCC), care este integrat în planul Naţional de Monitorizare şi 35 sunt produse ecologice. Din 43 de produse propuse pentru monitorizare, 6 sunt în programul de Control Comunitar Coordonat, conform regulamentului (CE) Nr. 595/2015 al Comisiei Europene.
Se poate merge până la nivelul “urme de pesticide”
La prelevarea probelor se respectă cu stricteţe prevederile Ordinului MADR nr. 1256/2005 pentru aprobarea metodelor de prelevare a probelor de plante şi produse vegetale în vederea efectuării analizelor de laborator pentru determinarea oficială a nivelului de reziduuri de pesticide. Analizele chimice sunt realizate în concordanţă cu sistemul de asigurare al calităţii ISO 17025/2005 şi metodele de analiză sunt validate. Pentru asigurarea calităţii analizelor, laboratoarele acreditate RENAR participă anual la teste de competenţe europene organizate de laboratoarele europene de referinţa în domeniu.
România, prin Autoritatea Naţională Fitosanitară, dispune de laboratoare dotate cu echipamente performante, care pot determina reziduuri de pesticide la nivel de “urme de pesticide”, iar rezultatele acestor controale sunt în parametrii ceruţi de legislaţia în vigoare. Conţinutul de reziduuri de pesticide, în limitele prevăzute de legislaţia europeană nu trebuie să afecteze comercializarea produselor româneşti. Hipermarketurile şi supermarketurile solicită aceste buletine de analiză şi astfel se asigură că produsele sunt conforme.
Produsele conveţionale au urme de pesticide, dar nu fac rău
„Din rapoartele de monitorizare realizate anual de către Autoritatea Naţională Fitosanitară rezultă că procentele produselor cu reziduuri de pesticide sunt sub limita maximă admisă, deci nu prezintă nici un risc pentru consumatori. Rapoartele publicate prezintă în mod obiectiv rezultatele, dar interpretarea trebuie să fie una corectă. Nu orice conţinut de reziduu de pesticid înseamnă şi pericol pentru sănătatea umană. Periculoase sunt, într-adevăr, doar cele ale căror valori depăşesc limita maximă admisă. Rezultatele obţinute la aceste controale se înscriu în media la nivel european. Fiind vorba de produse convenţionale, şi nu ecologice, este evident că acestea conţin reziduuri de pesticide, dar care nu depăşesc limita maximă admisă de legislaţia în vigoare”, se precizează într-o informare publică făcută de Ministerul Agriculturii.
Măsuri în caz de depăşire a limitelor admise
Cazurile de depăşire a limitelor maxime admise vor fi notificate către punctul naţional de contact al Sistemului Rapid de Alertă pentru Alimente si Furaje ( SRAAF) din cadrul ANSVSA, conform Ordinului Comun MADR, ANSVSA, MS si ANPC, 772/68/859/442 din 2005, pentru aprobarea Normei privind Sistemul Rapid de Alertă pentru alimente şi furaje şi conform Manualului procedural SRAAF.
Inspectorii fitosanitari de la oficiile fitosanitare, în urma notificării de alertă, vor aplica măsurile prevăzute în Legea nr. 89/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 262/2000, privind procedurile de stabilire a nivelurilor maxime de reziduuri de pesticide în plante şi produse vegetale.
