În intervalul 01.05 – 29.07.2016, specialiştii Camerei Agricole Dolj, instituţie aflată în subordonarea Consiliului Judeţean a venit în sprijinul agricultorilor elaborând peste 60 de proiecte pentru accesarea fondurilor europene. Valoarea acestora se ridică la 2.755.649 euro. Numărul avizelor consulative emise de Camera Agricolă era, ieri, de 4.034; de aproape zeci ori mai mare decât cele elaborate de Direcţia Agricolă. Viitoarea reorganizare a DADR Dolj va însemna şi asimilarea celor 22 de angajaţi de la Camera Agricolă. Riscul ca activitatea să nu rămână la aceeaşi turaţie există, încă de pe acum, mai ales că sunt destule interese ca activitatea de consultanţă să treacă din sfera publică în cea privată. Desigur, tarifarea percepută de entităţile private este cu cel puţin 10% mai mare.
Viitoare reorganizare a Direcţiei pentru Agricultură Dolj va însemna reunificarea sub acelaşi management a celor 11 angajaţi ai DADR Dolj, a celor 6 de la Compartimentul Judeţean de Inspecţii, Verificare şi Control şi a altor 22 de angajaţi de la Camera Agricolă Dolj. Schema, doar aparent este supradimensionată, pentru în perioada următoare, cel mult 1-3 ani, prin pensionare, numărul se va restrânge semnificativ.
Camera Agricolă Dolj elaborează planul judeţean de servicii de consultanţă agricolă şi asigură aplicarea acestuia; furnizează formare profesională în meserii agricole: agricultor, apicultor, lucrător în zootehnie, legumicultură, floricultură, etc. Asigură asistenţă tehnică la întocmirea documentaţiei privind accesarea fondurilor europene, acordarea de sprijin financiar din fonduri naţionale sau europene şi informare şi consultanţă agricolă pentru lucrătorii din domeniile agriculturii şi conexe; sprijină organizarea şi consolidarea formelor asociative şi a filierelor pe produs.
Peste 60 de proiecte întocmite
Ritmul de lucru al specialiştilor Camerei Agricole Dolj este unul alert. De la începutul lunii martie şi până în prezent, 62 de proiecte pentru accesarea fondurilor europene au fost elaborate de consilierii acestei instituţii. Valoarea totală se ridică la 2.755.649 de euro. Numai pe măsura 4.1 „Investiţii în exploataţii agricole” suma se ridică la 475.649 de euro. Cele mai multe proiecte sunt pe Măsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”. Vorbim aici de 48 de proiecte. La măsura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” s-au depus 8 cereri, cu o valoare totală de 120.000 de euro.
Situaţia privind avizele consultative emise la data de 28 iulie a.c. este elocventă prin rezultatul final: 4.034. Raportat la 535, numărul avizelor emise de DADR Dolj, orice comentariu este de prisos. „Dăm avizele consulative la 68 de UAT-uri. Şi avem în dotare doar două autovehicule. Avizul consultativ este obligatoriu iar în baza sa se emite atestatul de producător. În caz contrar, primarul în cauză poate fi amendat şi avem deja un caz concret la Castranova. Să mai punctăm că noi facem identificarea parcelelor cu rigurozitatea cerută de legislaţie. Iată, aici, un proiect de amenajament pastoral pentru pajiştile permanente din UAT Băileşti, care are 131 de pagini, elaborat de Camera Agricolă Dolj, beneficiar fiind Primăria Băileşti. Graţie specialiştilor noştri putem spune că ne situăm la cele mai bune standarde cerute”, ne-a precizat ec. Aurel Stanciu, director executiv adjunct al Camerei Agricole Dolj. Un astfel de proiect, dacă se referă la o suprafaţă de 300 ha de pajişti costă aproximativ 5.500 de lei.
Fermierii, ajutaţi să se perfecţioneze
Nivelul de instrucţie în materie agricolă al celor ce doresc să devină fermieri este destul de scăzut. Chiar ultimul raport de ţară al Comisiei Europene atestă această realitate, drept un punct sensibil în obţinerea unor randamente agricole ridicate.
„Desfăşurarea activităţilor de consultanţă, extensie şi formare profesională în primul semestru al anului în curs a constat în realizarea de cursuri de calificare a producătorilor agricoli în meseriile de lucrător în cultura plantelor – 19 absolvenţi, lucrător în creşterea animalelor – 7, apicultor – 6. Am desfăşurat şi cursuri de iniţiere a producătorilor agricoli de legumicultor la Craiova, Poiana-Mare, Desa. Numărul absolvenţilor a fost de 157. Am realizat cursuri de formare profesională – instruire a beneficiarilor măsurilor din PNDR 2007-2013, având un total de 140 de cursanţi”, ne-a mai declarat ec. Aurel Stanciu. Conducerea Camerei Agricole Dolj atrage atenţia că, fermierii trebuie să fie foarte atenţi la respectarea regulilor de contabilitate şi să se îngrijească de înscrierea exactă a datelor în registrul contabil şi jurnalul de încasări şi plăţi. „Acesta din urmă are 8 rubrici clare, ce trebuie completate corespunzător. Dacă un fermier se ocupă de documente, în mod constant, nu îi i-a mai mult de câteva zeci de minute să-l ţină la zi”, a mai menţionat ec. Aurel Stanciu.
Amenajamentele pastorale, o muncă laborioasă
Numărul de proiecte solicitate specialiştilor de la Camera Agricolă Dolj pentru amenajamente pastorale în vederea organizării, administrării şi exploatării pajiştilor permanente a fost de 12. Dintre acestea au fost elaboarate 10, restul de 2 fiind în curs de elaborare. De menţionat că, hotărârile consiliilor locale pe raza cărora se află terenurile, ce fac obiectul amenajamentelor pastorale, trebuie luate cu majoritate calificată de două treimi şi, apoi, să fie obţinută viza de legalitate a Prefecturii Dolj. Numai în baza acestor forme legale poate fi îndrituit la subvenţiile plătite de APIA solicitantul. Şi aici intră utilizatorul de păşuni şi fâneţe sau crescătorul de animale, persoană fizică, având animalele înscrise în Registrul naţional al exploataţiilor (RNE) /crescător de animale, persoană juridică de drept public sau de drept privat, constituită conform prevederilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, având animale proprii sau ale fermierilor membri înscrise în RNE, care desfăşoară activităţi agricole specifice categoriei de folosinţă păşuni şi fâneţe, conform clasificării statistice a activităţilor economice în Uniunea Europeană pentru producţia vegetală şi animală, care deţine legal dreptul de folosinţă asupra suprafeţei agricole şi care valorifică păşunea prin păşunare cu efective de animale sau prin cosire cel puţin o dată pe an poate fi îndrituit la subvenţiile plătite de APIA.
