Bolile cardiovasculare continuă să fie principala cauză de morbiditate şi mortalitate din România. În Dolj, numărul celor care suferă de boli ale inimii depăşeste 100.000 de persoane. Potrivit Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) cele mai întâlnite afecţiuni în Dolj sunt hipertensiunea arterială şi cardiopatia ischemică.
Dincolo de faptul că reprezintă o cauză majoră de handicap şi afecţiuni cronice, bolile cardiovasculare sunt şi o povară considerabilă pentru sistemele medicale şi pentru economie, estimându-se la nivel de Uniune Europeană un cost mediu anual total pe cap de locuitor de 370 euro, cu diferenţe de la 50 euro în Malta la peste 600 euro în Germania şi Marea Britanie.
Afecţiunile cardiovasculare determină aproximativ o treime din invaliditatea permanentă reprezentând 30% din totalul consultaţiilor acordate de medicul de familie. Unu din patru adulţi are o formă de boală cardiovasculară, dintre care cele mai dese sunt hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică şi ateroscleroza. Totodată, mai mult de jumătate din numărul infarcte şi 75% din accidentele vasculare cerebrale au la bază hipertensiunea arterială.
Abuzul de alcool, unul din factorii de risc
Unul dintre factorii de risc pentru dezvoltarea bolilor de inimă este consumul de alcool. La nivel cardiovascular abuzul de alcool atrage fibroză interstiţială şi atrofia miofibrilelor (cardiomiopatie dilatativă), ducând la insuficienţă cardiacă, edeme periferice, palpitaţii, hipertensiune arterială.
Tulburările de ritm cardiac, în particular fibrilaţia atrială sau ventriculară, sunt cauze frecvente de deces în rândul alcoolicilor, la care afecţiunile cardiace recrutează de 4 ori mai multe victime decât ciroza hepatică – o boală alcool specifică.
România este parte a regiunii Euro-OMS ce deţine recordul în privinţa consumului de alcool pe plan mondial, cu circa 11 litri echivalent alcool pur/persoană/an (Lee/p/a) la populaţia peste 15 ani. În cadrul UE, consumul de alcool prezintă pe alocuri accente severe, cu precădere în ţările membre din Europa de Est. Astfel Letonia, România, Lituania raportau în 2010 cele mai mari consumuri (totale) de alcool, peste 12 Lee/p/a însumaţi din bere+vin+spirtoase.
Pe acest fond, grupa tinerilor de 15-19 ani prezenta în 2010 următoarea ierarhizare a consumului total de alcool: Lituania, Letonia, România (cu 16,3 Lee/p/a). În lumina studiilor existente, consumul de alcool al adolescenţilor români este îngrijorător.
Peste 200 de boli provocate de consumul de alcool
Abuzul de alcool afectează grav sănătatea indivizilor ca parte a unei poveri sociale şi economice enorme. Efectele nocive ale alcoolului sunt determinate de volum şi concentraţie, maniera consumului, iar, mai rar, de calitatea băuturii alcoolice. Abuzul de alcool este implicat în etiologia a peste 200 de boli şi dizabilităţi, incluzând traumatisme, tulburări mentale şi de comportament, BCV, afecţiuni gastro-intestinale, cancere, tulburări imunologice, afecţiuni pulmonare, musculo-scheletice, reproductive sau efecte dăunătoare asupra sarcinii, incluzând risc crescut pentru pre-/dismaturitate. Recent cercetătorii au sugerat relaţii cauzale între abuzul de alcool şi boli infecţioase, precum tuberculoza şi HIV/SIDA.
În 2012 erau atribuite alcoolului 3.3 milioane decese, reprezentând 5,9% din mortalitatea globală, cu 7.6% la bărbaţi faţă de 4% la femei. Alcoolul era de asemenea responsabil de irosirea a 139 milioane DALY (ani de viaţă corectaţi pentru dizabilitate) adică 5,1% din povara globală a bolilor şi rănirilor, cu proporţia cea mai mare în regiunea Euro-OMS.
Politicile anti-alcool, formulate la nivel global, regional, multinaţional, naţional şi subnaţional, ţintesc reducerea efectelor sociale atrase de consumul abuziv, între care afectarea sănătăţii populaţiei este printre cele mai importante. Numeroase ţările OMS au raportat politici naţionale integrate anti-alcool şi au impus din 2012 limite mai severe decât în 2008 privind alcoolemia în prestaţiile publice.
