Cazul unui fost ofiţer nazist – Otto Skorzeny –, fidel fără măsură lui Adolf Hitler, considerat de aliaţi ca “unul dintre cei mai periculoşi din Europa“, convins la începutul anilor ’60 să lucreze pentru Mossad, a fost relatat la 27 martie a.c. de cotidianul israelian „Ha’ Aretz”, în temeiul mărturisirilor unor martori, foşti membri Mossad şi persoane cu acces la arhivele organizaţiei. Sub titlul “The Strange Case Of a The Nazy Who Became an Israeli Hitman”, jurnaliştii Dan Raviv şi Yossi Melman, narează în „Ha’ Aretz”, “cazul Otto Skorzeny“, care a acceptat, la propunerea agenţilor celui mai puternic serviciu secret israelian, o contrapartidă: să-l ucidă pe omul de ştiinţă german Heinz Krug care lucra pentru egipteni, având promisiunea radierii de pe lista Simon Wiesenthal ce regrupa cei mai căutaţi criminali de război. O promisiune ce nu va fi respectată, finalmente. Cotidianul „Ha’ Aretz” nu publică, însă, în premieră, această poveste, cum opinează, regăsită şi în bestsellerul “Mossad – istoria sângeroasă a spionajului israelian” (Ed. „Litera”, 2014), avându-i ca autori pe Michael Bar-Zohar – expert în istoria spionajului izraelian, şi Nissim Mishal – jurnalist specialist în istoria statului Israel. Relatarea lor se intitulează “Un erou nazist în serviciul Mossad-ului“. Prezentă în ediţia online, din 27 martie a.c., a cotidianului „Ha’ Aretz”, însoţită şi de fotografii ale ofiţerului SS Otto Skorzany, povestea a fost preluată, cu indicarea sursei, şi de alte publicaţii europene. „Die Welt”, de exemplu, şi-a exprimat scepticismul în legătură cu verosimilitatea ei. Paradoxal, nici o referire la cartea autorilor Michael Bar-Zohar şi Nissim Mishal, care… o luaseră înainte, menţionând între altele, ca ingredient, o operaţiune spectaculoasă de comando, condusă de căpitanul SS Skorzeny la 12 septembrie 1943, când un batalion de paraşutişti lansaţi din planoare pe vârful Gran Saso, în Apeninii italieni, a luat cu asalt hotelul Campo Imperator, în care se afla prizonier Benito Mussolini, eliberat şi adus lui Hitler. În procesul Dachau, de după război, Skorzeny fusese găsit nevinovat şi plecase în Spania, unde se bucura de protecţia dictatorului Francisco Franco. De aici începe povestea. Din 1959, preşedintele egiptean Gamal Abdel Nasser, hotărâse să-şi creeze un arsenal secret de arme neconvenţionale şi la 24 iulie 1962 Egiptul uluise lumea “scoţând la iveală patru rachete de luptă, capabile să lovească orice ţintă“, la sud de Beirut. Surpriză totală pentru Israel, motiv pentru care Rafi Eitan, unul dintre cei mai teribili agenţi ai Shabakului şi şeful filialei Mossad-ului în Germania, Avraham Ahituv, îl contactează pe Otto Skorzeny, având cunoştinţă de faptul că peste 300 de germani, mulţi dintre aceştia copii minune ai lui Hitler, infiltraţi clandestin în Egipt, pe salarii mari, bonusuri şi alte privilegii, îl ajutau pe Nasser să construiască rachete. Se spune că Ben Gurion refuzase să apeleze la cancelarul german Konrad Adenauer, în pofida unor relaţii personale de încredere şi respect reciproc, pentru stoparea activităţii specialiştilor din Egipt. La 11 septembrie 1962, acum 54 de ani, Heinz Krug dispărea fără urme. Un telefon anonim la poliţia din Munchen anunţa că “domnul Krug este mort“. S-a crezut că fusese răpit de agenţi ai Mossad-ului şi dus în Israel. Astăzi nu mai există nici o îndoială că Krug a murit. Fiind ucis. La 27 noiembrie 1962, dar şi în zilele următoare, colete mari, expediate din Germania sau din Egipt, la adresa unor firme paravan, au explodat rând pe rând. Scrisorile bombă i-au speriat de-a binelea pe oamenii de ştiinţă germani. Skorzeny a furnizat agenţilor Mossad-ului informaţii nepreţuite, referitoare la activitatea specialiştilor germani în Egipt, intrându-se în posesia unei liste detaliate a tuturor oamenilor de ştiinţă şi a adreselor lor. Construirea rachetelor a eşuat, fiindcă nu s-a reuşit elaborarea sistemelor de navigaţie. Sfârşitul operaţiunii a însemnat, de asemenea, sistarea colaborării Mossad-ului cu Otto Skorzeny, cel mai important personaj nazist care a făcut spionaj pentru statul Israel. Acesta a decedat la vârsta de 67 de ani, la Madrid, în iulie 1975, atins de un cancer. Peste puţină vreme se stingea din viaţă şi Francisco Franco. Otto Skorzeny fusese speriat de ceea ce păţise Adolf Eichmann, extras din Argentina, printr-o operaţiune greu egalabilă şi condamnat la 15 decembrie 1961 la moarte.
