Nu este o formulă căzută în derizoriu, aceea că nimic nu ne-ar mai putea suprinde în România, veşnic incitantă. Totuşi, în urmă cu o săptămână, Ministerul Culturii a mai făcut pas pentru legiferarea taxării tuturor celor care se încumetă să mai împrumute o carte din bibliotecile publice. Concret, în data de 7 aprilie a.c., acest minister a organizat dezbaterea publică având ca temă proiectul de Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe. Se propune modificarea art. 14 alin. (3) în următoarea formă: „Remuneraţia echitabilă prevăzută la alin. (2) nu se datorează, în cazul în care împrumutul este realizat prin bibliotecile instituţiilor de învăţământ preuniversitar.”
Pe site-ul Ministerul Culturii, la data de 4 martie a.c., la capitolul dezbateri acte normative este postat un Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe. Printre atâtea zeci de proiecte normative ar părea ceva banal, fără impact devastator asupra a milioane de persoane cum se prefigurează a fi cel exemplificat anterior.
Concret, Ministerul Culturii, cel care ar trebui să se îngrijească cel mai mult de difuzarea literei scrise în rândul oamenilor, de accesul cât mai lejer, gratuit şi oportun al tuturor categoriilor de cititori la comora universală numită Carte, pregăteşte o lovitură de necrezut. Nici mai mult, nici mai puţin, printr-o modificare de legislaţie, vrea să instituie o taxare a tuturor celor care vor să înceapă sau să continue un obicei cât se poate de sănătos pentru spirit: lectura. Ca atare, la articolul 14 indice 4 alin. (3) se modifică şi va avea următorul cuprins: “Remuneraţia echitabilă prevăzută la alin. (2) nu se datorează, în cazul în care împrumutul este realizat prin bibliotecile instituţiilor de învăţământ preuniversitar.” Rezultă că, pentru toate celelalte biblioteci se va aplica o taxă de lectură!
Grijulii cu drepturile de autor
Cum îşi explică poziţia Ministerului Culturii? În cursul anului 2014, Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au adoptat Directiva nr. 2014/26/UE privind gestiunea colectivă a drepturilor de autor şi a drepturilor conexe şi acordarea de licenţe multiteritoriale pentru drepturile asupra operelor muzicale pentru utilizare online pe piaţa internă. Reglementările adoptate la nivelul Uniunii în domeniul drepturilor de autor şi al drepturilor conexe au ca scop armonizarea legislaţiei statelor membre în vederea asigurării unui grad ridicat de protecţie a titularilor de drepturi de autor şi drepturi conexe în contextul exploatării corecte a conţinutului protejat de drepturi.
Proiectul de lege a vizat şi transpunerea unei directive din 2006, respectiv Directiva 2006/115/CE privind dreptul de închiriere şi de împrumut şi anumite drepturi conexe dreptului de autor în domeniul proprietaţii intelectuale. La negocierile din 7 aprilie a.c. au fost prezenţi reprezentanţi ai Ministerului Culturii, ORDA, organismelor de gestiune colectiva, asociaţiile profesionale ale bibliotecarilor (ANBPR, ABR), Biblioteca Naţională, artişti, interpreţi, reprezentanţi din domeniul turismului şi transporturilor.
În cel căzut trebuie să mai dai lovitura finală
Pe acest fond al dezabaterilor nimeni nu pare să ia în seamă realitatea educaţională, al cărei regres se amplifică de la zi la zi. A fost nevoie de peste 25 de ani de luptă continuă pentru a pune la pământ un sistem educaţional şcolar ce a format oameni şi nu ceea ce vedem acum la tot pasul. Pornind de la începuri şi ajungând în sfera universitară, avem în aceste zile developarea unui film tragic. Note foarte mici la examenele majore din clasele a VIII-a şi a XII-a; studenţi semianalfabeţi; o piaţa a forţei de muncă deloc pregătită să răspundă la nevoile tot mai exigente ale companiilor angajatoare; doctorate livrate ca la tejghea pe clientelism, ai căror posesori, ulterior, de titluri academice sunt doar vânătorii unor promovări pe treaptă profesională internă fără nicio urmă de concurs de competenţe.
Or, când tinerii sunt aduşi la starea de abrutizare, la care au ajuns acum; când cartea din biblioteci este din ce în ce mai puţin „curtată”, a te gândi să-l faci, indirect, pe cititor să scoată bani din buzunar pentru că îndrăzneşte să mai jinduiască la o carte în, şi aşa, puţinul timp liber pe care îl mai are între zilele de lucru cu „disponibilitate la program prelungit” este, poate, finalul, unei poveşti triste, pe care un popor o parcurge la trecerea sa spre starea de populaţie. Sociologii ştiu mai bine să sesizeze nuanţa.
Critici pertinente
Toţi participantii la dezbaterea din 7 aprilie a.c. au adus critici proiectului de lege cu privire la modificările preconizate. Astfel, în transpunerea prevederilor directivei europene 2014/26/UE nu sunt respectate alte prevederi din legislaţia internă, atribuţiile ORDA în relaţie cu organismele de gestiune colectivă nu sunt agreate în varianta propusă, capacitatea de reglementare a ORDA nu este mulţumitoare, există deficienţe privind terminologia, nu sunt respectate prevederi din codul civil şi codul penal. De asemenea, implementarea dreptului de împrumut public – în varianta propusă a proiectului de lege, exceptarea doar a bibliotecilor din învăţământul preuniversitar de la plata remuneraţiilor cuvenite autorilor pentru împrumutul efectuat în aceste unităţi nu rezolvă problema de fond, respectiv lipsa resurselor financiare şi a mecanismelor legale de punere în aplicare.
Bibliotecile vor fi afectate
Asociaţiile bibliotecarilor au înaintat un punct de vedere cu privire la proiectul de lege, prin care nu susţin modificările preconizate asupra dreptului de împrumut public. În acest sens, asociaţiile consideră că lipsa unor cifre şi date reale cu privire la impactul macroeconomic şi impactul asupra sarcinilor administrative duc la imposibilitatea aplicării noilor modificări. Impactul finaciar asupra bugetului de stat consolidat pe termen scurt şi pe termen lung nu ia în calcul indemnizaţiile care vor fi datorate. Nu există nicio estimare asupra beneficiarilor, categoriilor de beneficiari (autori, traducători, ilustratori etc.) şi nici o estimare a costurilor ce vor fi datorate. De asemenea, s-a precizat faptul că fiecare bibliotecă are ordonatori de credite diferiţi, care trebuie consultaţi cu privire la orice implicare de ordin financiar. Fără precizari cu privire la impactul macroeconomic asupra bugetului consolidat, proiectul nu este sustenabil, conchid asociaţiile profesionale ale bibliotecarilor.
Un doljean, o carte!
Craiova, printre atâtea tare inevitabile, se poate mândri cu două dintre cele mai reprezentative instituţii publice de îmbrăţişare a culturii: Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” şi Biblioteca Franceză „Omnia” – filială a Bibliotecii Naţionale a României. Prima cu peste 730.000 de volume în depozit, cea de a doua cu mai mult de 30.000 de volume din diverse domenii: literatură, critică si istorie literară, lingvistică, istorie, sociologie, medicină, filosofie, artă, sport, geografie, management şi marketing, ştiinţe economice, dicţionare, enciclopedii, precum şi o colecţie de periodice: Lire, Magazine Littéraire, Figaro Magazine, Art et décoration, Beaux Arts, Cahiers du Cinéma, Géo, Science et vie, Histoire, Le Nouvel Observateur, Phosphore, Time, Reader`s Digest, Paris Match. Tot aici se mai adaugă importante colecţii – Enciclopedia Universalis, Enciclopedia Britannica, Enciclopedia Alpha Juniors, Tout l`Univers, Dictionnaires Larousse, Dictionnaires des œuvres, Beautés du monde, Encyclopédie Bordas-Mémoires du XXe siècle, Cahiers de l`Herne – a căror valoare este remarcabilă.
O renovare mult aşteptată
Bibliotecă Franceză „Omnia” din Craiova, filială a Bibliotecii Naţionale a României, cu sediul într-o clădire de patrimoniu – Casa Pleşia – va intra, peste puţină vreme, într-un proces complex de restaurare şi reabilitare. La finalul lucrărilor, imobilul se va transforma într-un centru cultural, cu o utilitate optimă a tuturor sălilor. Este luată în considerare, inclusiv, edificarea unui ceainării culturale şi a unui teatru experimental. Restaurarea este prevăzută să se întindă pe 27 de luni. Toate responsabilităţile privind managementul tehnic, administrativ şi financiar al proiectului aparţin Ministerului Culturii, prin Unitatea de Management de Proiect.
