Peste 15 milioane de lei au fost alocate pentru Programul naţional apicol 2014-2016. Organizaţiile profesionale şi interprofesionale neguvernamentale din sectorul agricol şi alimentar vor beneficia de sprijin financiar pentru a participa la consultări în structurile europene similare, atât prin plata contribuţiilor, cât şi prin asigurarea unei părţi din costurile serviciilor lingvistice de care au nevoie. Până la finalul anului, ministrul Agriculturii preconizează o cifră de 1 milion de capete ovine exportate în Iordania. Totodată, există semnale încurajatoare că, până la sfârşitul anului în curs, Federaţia Rusă să retragă embargoul alimentar, cel puţin la carnea şi produsele din carne de porc.
În şedinţa Guvernului, de miercuri, 13 aprilie a.c., a fost aprobată o Hotărâre, prin care apicultorii vor primi, în cursul anului 2016, sprijin financiar în sumă de 30,204 milioane de lei prin Programul naţional apicol pentru perioada 2014-2016, din care 15,102 milioane de lei alocate de la bugetul de stat, iar 15,102 milioane de lei din fonduri europene. Scopul de bază al Programului este sprijinirea apicultorilor pentru achiziţionarea de medicamente, funduri de stupi pentru control sau funduri de stupi antivarooa, de mătci, roiuri pe faguri şi/sau familii de albine, precum şi pentru decontarea analizelor fizico-chimice care să ateste calitatea mierii.
Se elimină realizarea sistemului informativ
Valoarea totală a sprijinului financiar acordat prin acest program, în perioada 2014-2016, este de 44,8 milioane de lei, din care 50% din fonduri europene şi 50% din fonduri naţionale. În primii doi ani de aplicare, de sprijinul financiar au beneficiat aproximativ 5.500 de apicultori, persoane fizice şi juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi familiale. Actul normativ adoptat facilitează accesul beneficiarilor la această formă de sprijin şi extinde programul, astfel încât să poată fi decontate mai multe activităţi. Astfel, se introduce în program decontarea medicamentelor folosite pentru tratarea nosemozei la albine şi se elimină realizarea sistemului informativ pentru înregistrarea stupilor, care va fi finanţată din fonduri de la bugetul de stat.
Apicultorii îşi fac singuri calendarul tratamentelor
Alte modificări vizează clarificări referitoare la documentele de achiziţie a produselor, a medicamentelor sau reglementări ale controalelor la faţa locului. Pentru a facilita accesul apicultorilor la această formă de sprijin, se elimină condiţia de eligibilitate şi documentul justificativ referitor la faptul că tratamentele familiilor de albine cu medicamente trebuie să se desfăşoare pe baza unui calendar întocmit anual de apicultor, aprobat şi urmărit de reprezentanţii formei asociative. Modificarea este propusă de reprezentanţii asociaţiilor deoarece, conform prospectului medicamentului şi în funcţie de anotimp, fiecare apicultor îşi realizează singur calendarul tratamentelor.
Organizaţiile profesionale agricole, stimulate financiar
Tot în şedinţa Guvernului din 13 aprilie 2016 a fost aprobată o hotărâre prin care organizaţiile profesionale şi interprofesionale neguvernamentale din sectorul agricol şi alimentar vor beneficia de sprijin financiar pentru a participa la consultări în structurile europene similare, atât prin plata contribuţiilor, cât şi prin asigurarea unei părţi din costurile serviciilor lingvistice de care au nevoie. În acest sens, se alocă anual suma de 2,8 milioane de lei de la bugetul de stat, prin bugetul MADR. Decontarea anuală a cotizaţiilor pentru organizaţiile profesionale/interprofesionale neguvernamentale din sectorul agricol şi agroalimentar se face începând cu anul 2016, iar cea aferentă serviciilor lingvistice începând cu anul 2017.
Astfel, organizaţiile profesionale şi interprofesionale neguvernamentale, care exploatează terenurile agricole, sectorul agroalimentar sau serviciile conexe vor fi sprijinite să îşi plătească integral cotizaţiile anuale la organizaţiile de profil ale UE şi/sau organizaţiile stabilite ca făcând parte din grupurile de dialog civil ale Comisiei Europene pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. De asemenea, vor beneficia de decontarea unei sume de până la 30% din valoarea cotizaţiilor, reprezentând serviciile lingvistice necesare participării la consultările organizate la nivel european, în acest domeniu.
Aveam legea, dar nu şi normele de aplicare
Plăţile către beneficiari se fac în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data aprobării cererilor de plată. În România, sunt aproximativ 15 organizaţii cu reprezentare la nivel european, care, în prezent, fac eforturi pentru achitarea cotizaţiilor, stabilite pe principii care ţin cont de potenţialul şi suprafaţa agricolă a României şi de populaţia angrenată în mediul rural. Prin Legea nr.52/2015 au fost aprobate plăţile anuale a cotizaţiilor şi serviciilor lingvistice pentru organizaţiile profesionale/interprofesionale neguvernamentale din sectorul agricol şi agroalimentar, însă legea va fi efectiv aplicată după intrarea în vigoare a Hotărârii de Guvern adoptate astăzi.
Industria cărnii, mai optimistă
Ieri, 14 aprilie 2016, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu, a participat la Congresul “Viitorul industriei cărnii… ASTĂZI”, organizat de Revista Industria. Congresul a beneficiat de o tematică variată şi realistă, axată în special pe vulnerabilităţile şi oportunităţile sectorului cărnii din România, accentul căzând pe măsurile necesare a fi luate pentru protejarea producătorilor români din domeniul cărnii, constituirea unui grup de lucru comun: organizaţii profesionale – MADR – în vederea sprijinirii producătorilor şi procesatorilor autohtoni, soluţii vizând creşterea exporturilor la carne şi preparate din carne, creşterea calităţii produselor autohtone în vederea echilibrării importurilor, soluţii legislative vizând eliminarea taxelor de raft, accesarea fondurilor europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală, situaţia plăţii subvenţiilor către beneficiari, precum şi cea a ajutoarelor financiare acordate de UE pentru producătorii din sectoarele lapte şi carne de porc aflate în criză ca urmare a sistării importurilor de către Federaţia Rusă.
Embargoul Rusiei ar putea fi ridicat
Referitor la concluziile Reuniunii Consiliului Uniunii Europene (Agricultură şi Pescuit) din 11 aprilie 2016, ministrul Irimescu a subliniat determinarea Comisiei şi a miniştrilor agriculturii UE de a găsi soluţii concrete menite să absoarbă şocul resimţit de fermierii din sectoarele laptelui şi al cărnii de porc, ca urmare a embargoului impus de Federaţia Rusă. În acest sens, ministrul Agriculturii a precizat că, există semnale încurajatoare ca, până la sfârşitul anului în curs, Federaţia Rusă să retragă embargoul, cel puţin la carnea şi produsele din carne de porc.
O altă concluzie a Reuniunii a vizat situaţia importurilor, temă ridicată de Germania, ca urmare a creşterii fraudei alimentare cu produse contrafăcute sau neconforme, fenomen înregistrat mai ales la importurile extracomunitare. În acest sens, ministrul a reiterat necesitatea controalelor efectuate de către autorităţi, astfel încât securitatea şi sănătatea alimentară să fie respectate la maximum, iar consumatorii să fie protejaţi.
Piaţa arabă, un potenţial uriaş
În ceea ce priveşte vizita în Iordania, prilejuită de conferinţa regională „Implementarea standardelor OIE (n.r. Oficiul Internaţional al Epizootiilor) privind zonarea”, ministrul Agriculturii a arătat că a fost deblocat exportul ovinelor în această ţară, în urma vizitei înregistrându-se exporturi de 100.000 capete ovine iar, până la finalul anului 2016 preconizându-se o cifra de 1 milion capete ovine exportate în Iordania. În acest context, ministrul Irimescu a declarat că România are un potenţial de export ovine de 4,5 milioane capete/an, deziderat ce va fi urmărit de oficialul român în cadrul vizitelor în România perfectate în lunile mai, respectiv iunie, cu miniştrii agriculturii din Arabia Saudită şi Kuweit, de asemenea ţări mari consumatoare de carne de ovină.
Legat tot de exporturi, dar vizând o arie mai extinsă, ministrul a anunţat că, în viitoarea şedinţă de guvern se va afla pe ordinea de zi actul normativ referitor la trimiterea la post a celor 12 ataşaţi agricoli, de la care se aşteaptă o îmbunătăţire a relaţiilor bilaterale pe domeniul agricol şi o creştere a exporturilor cu ţările în care vor activa.
