Artişti din Europa, Asia, Africa şi SUA, la Festivalul Internaţional „Shakespeare” de la Craiova

0
1084

Festivalul Internaţional „Shakespeare”, având o binemeritată notorietate naţională şi internaţională, se desfăşoară în acest an în perioada 14 – 26 aprilie, la Craiova, Bucureşti, Rm. Vâlcea şi Dr. Tr. Severin. Ajuns la cea de-a X-a ediţie, aniversară, festivalul este unul special pentru cultura mondială, înscriindu-se printre cele mai importante, în întreaga lume având loc manifestări dedicate marcării împlinirii a 400 de ani de la moartea lui William Shakespeare.

Craiova, reprezentată de „Julius Caesar”, în regia lui Peter Schneider

La această ediţie sunt invitate trupe celebre ale lumii, cu spectacole realizate de regizori faimoşi, între acestea înscriindu-se Teatrul Saytama din Tokyo, cu spectacolul „Richard II”, în regia legendarului regizor japonez Yukio Ninagawa (la prezentarea căruia participă în jur de 90 de persoane); Teatrul Schaubuhne din Berlin, cu „Richard III”, în regia lui Thomas Ostermeier (marea revelaţie a Festivalului de la Avignon din 2015); Teatrul Naţiunilor din Moscova, cu „Hamlet-Colaj”, în regia lui Robert Lepage, cel catalogat de Peter Brook drept „geniul regiei mondiale contemporane” (spectacolul neputând fi jucat, din cauza dificultăţilor de ordin tehnic, decât în Capitală, pe scena sălii mari a Teatrului Naţional din Bucureşti); Baltic House Theatre Festival, cu „Macbeth”, pus în scenă de un alt mare regizor al lumii, Luc Perceval; Teatrul Shakespeare Tobacco Factory din Marea Britanie, cu „Hamlet”, în regia lui Andrew Hilton; Worcester Repertory Company din Worcester, cu „Comedia erorilor”, în regia lui Ben Humphrey; Teatrul Flaut din Stratford-upon-Avon, cu „Hamlet”, realizat de Kelly Hunter; Teatrul Municipal din Beer Sheva cu „Romeo şi Julieta”, pus în scenă de Irad Rubinstein; Teatrul Laborator „Sfumato” din Sofia, cu „Poveste de iarnă”, în regia Margaretei Mladenova; Compania A & M Production din Africa de Sud, cu spectacolul „Hamlet”, realizat de Fred Abrahamse.

De asemenea, au fost programate câteva recitaluri shakespeariene ale unor actori din Suedia, Polonia şi India, concerte cu lucrări inspirate din creaţia shakespeariană, realizate de formaţii din Marea Britanie, Portugalia, Belgia şi Statele Unite ale Americii.

România va fi prezentă în festival prin spectacolele „Julius Caesar” de la Teatrul Naţional „Marin Sorescu” (regia: Peter Schneider), „Pericle” (regia: Philip Parr), realizat, de asemenea, la Craiova, „Regele Lear” pus în scenă de Gavril Pinte, pe un scenariu de George Banu, la Teatrul de Stat Oradea, „Furtuna” (regia: Alina Rece) montat la Teatrul de Păpuşi Gong din Sibiu, şi „Folia, Shakespeare & Co”, realizat de „Gigi Căciuleanu Dance Company” la Teatrul Metropolis din Bucureşti, în regia şi coregrafia lui Gigi Căciuleanu.

Shakespeareologi şi critici de teatru de reputaţie mondială, invitaţi la festival

Alături de invitarea unor mari spectacole, o altă componentă extrem de importantă a festivalului este aceea a comunicărilor ştiinţifice, prezentate în cadrul Sesiunii de shakespeareologie, aflată sub patronajul Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru, forul suprem al Criticii Teatrale Mondiale, şi Conferinţei Internaţionale Shakespeare, realizată în colaborare cu Asociaţia Europeană de Cercetare Shakespeare, unde vor fi susţinute comunicări de shakespeareologi şi critici de teatru de reputaţie mondială. Între aceştia: profesorul emerit Stanley Wells – preşedinte al Birth Place Trust din Stratford-upon-Avon, catalogat drept cel mai important shakespeareolog al lumii în viaţă, Paul Edmondson – vicepreşedinte al aceluiaşi for, profesorul Michael Dobson de la Universitatea din Birmingham, director al Institutului Shakespeare de la Stratford-upon-Avon, John Elsom, George Banu, Ian Herbert şi Yun Cheol Kim – preşedinţi de onoare ai Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru, Margareta Sorensen – preşedinte executiv al A.I.C.T., Michel Vais – secretar general, Octavian Saiu – secretar general adjunct al A.I.C.T., profesoara Maria Shevtsova – de la Universitatea din Londra şi mulţi alţii.

Vor fi editate şi lansate un număr important de albume, cărţi de specialitate şi DVD-uri, printre care un loc aparte îl ocupă volumul – ce va fi editat în limbile română, engleză şi franceză de Institutul Cultural Român – „Silviu Purcărete şi Teatrul Naţional Craiova – pelerini în marele teatru al lumii” de Ludmila Patlanjoglu. O atenţie deosebită va fi acordată organizării de expoziţii, între care expoziţia de postere, fotografii şi carte „Shakespeare 400”, organizată în colaborare cu Institutul Shakespeare de la Stratford-upon-Avon, şi British Council România, şi expoziţia de picto-gravură „Universul shakespearian” a artistei plastice Oana-Maria Cajal din Montreal.

Dincolo de aceste evenimente vor avea loc şi altele, nu mai puţin importante, între care menţionăm atelierele teatrale studenţeşti de arta actorului, regie, scenografie şi teatrologie, precum şi cele ale elevilor, realizate în colaborare cu Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, Universitatea din Craiova – Departamentul de Teatru şi Colegiul Naţional „A.I. Cuza” din Bucureşti.

Se acordă Premiul Europa pentru Teatru şi Premiul Noua Realitate Teatrală Europeană

Organizarea la Craiova a marii manifestări care este Premiul Europa pentru Teatru, odată cu Festivalul Internaţional „Shakespeare”, reprezintă, fără îndoială, o indiscutabilă dovadă de apreciere şi încredere de care se bucură festivalul, dar şi cultura românească în lume. La eveniment vor fi prezenţi oameni de teatru, literaţi, shakespeareologi, personalităţi ale culturii mondiale, dar şi jurnalişti din întreaga lume, de la mari publicaţii sau trusturi de presă precum New York Times, The Guardian, El Pais etc.

Acordat sub Înaltul Patronaj al Parlamentului European şi al Consiliului Europei, Premiul Europa pentru Teatru reprezintă cea mai importantă recompensă teatrală europeană, comparată adesea cu Premiul Oscar pentru film, fiind catalogat de Parlamentul European şi Consiliul Europei încă de la fondarea sa, din 1986, drept „Organizaţie de interes cultural european”. Premiul s-a născut în 1986, ca proiect-pilot al Comisiei Europene conduse atunci de Jacques Delors, împreună cu primul comisar pentru cultură, Carlo Ripa di Meana. Ediţiile anterioare ale evenimentului au fost găzduite de oraşe precum Torino (Italia), Salonic (Grecia), Wroclaw (Polonia), Sankt-Petersburg (Rusia) ş.a.

Premiul Europa pentru Teatru are ca scop promovarea cunoştinţelor despre teatru şi difuzarea lor pe tot cuprinsul Europei, pentru avansarea dezvoltării relaţiilor culturale şi consolidării conştiinţei europene. Acest premiu este acordat prin decizia unui Juriu Internaţional al personalităţilor sau instituţiilor teatrale care au o contribuţie majoră la realizarea unor evenimente culturale de rezonanţă, care au dus mai departe înţelegerea şi cunoaşterea între popoare. Premiul se acordă pentru întreaga activitate, iar câştigătorul – care poate fi regizor, actor sau dramaturg – este ales pe baza întregului său parcurs în artă, dintre personalităţile notabile ale teatrului mondial, în diversele sale forme, exprimări şi expresii.

Premiul Noua Realitate Teatrală Europeană, acordat odată cu Premiul Europa pentru Teatru, începând cu cea de-a III-a ediţie a acestuia, are ca scop evidenţierea direcţiilor şi iniţiativelor noi din teatrul european, în toată diversitatea formelor şi expresiilor sale, incluzând, alături de teatru, muzica şi dansul, cu exprimările teatrale ale acestora. Premiul este acordat unui teatru, unei companii sau unui singur artist-creator.

Premiul Europa pentru Teatru a fost acordat la cele 14 ediţii de până acum unor uriaşe personalităţi ale teatrului mondial. La cea de a XV-a ediţie, care va avea loc la Craiova, Premiul Europa pentru Teatru va fi însoţit, asemenea altor câteva ediţii de până acum, de Premiul Special, precum şi de şase premii pentru Noua Realitate Teatrală Europeană. Unul dintre aceste premii va fi atribuit unui mare om de teatru din România, catalogat drept una din personalităţile teatrului mondial contemporan, ceea ce, pentru cultura românească, reprezintă o indiscutabilă onoare şi o mare izbândă.