Până la Bobotează şi ceva mai încolo suntem în toiul sărbătorilor de iarnă, cu obiceiurile şi tradiţiile de acum împământenite. Forfota e imensă şi se resimte la tot pasul, în marile spaţii comerciale, pe arterele de circulaţie, zilele sunt calme şi n-au apucat să muşte încă din gerul crud, absenţa zăpezii estompând din misterul sărbătorilor îndelung aşteptate de copii, dar şi de adulţi. Se aud colindele tradiţionale, vin pluguşorul, sorcovitul, capra, steaua, obiceiuri perene, ce conferă inefabilul momentului. Copiii împodobesc bradul cu globuleţe colorate şi beteală multicoloră, aşteptându-l cu o emoţie greu strunită pe Moş Crăciun cu darurile antamate. Chiar dacă multe virtuţi ale Crăciunului au căzut în desuetudine, curată rămânând sărbătoarea îndeosebi la ţară, la oraş lăcomia devenind barbară, indiferenţa şi absenţa solicitudinii nemaicuplând deplin cu omenia, accentuând în schimb fragilitatea individului răstignit pe crucea efemerităţii însingurate. Smerenia, mila şi curăţenia rămân încă deseori aproape de fiinţa umană, dar avem dificultăţi multiple, de înţelegere, de la o vreme, nedecantate convingător, cu Biserica, şi eforturile fertilei înţelepciuni sunt timide. Sărbătorile de iarnă la capătul unor rătăciri pline de zbucium conferă linişte şi speranţa unui nou început. Un aspect esenţial al Crăciunului rămâne nimbul lui de reculegere, de bucurie curată şi de speranţă. Cum spuneam, mereu Crăciunul poartă un mesaj de linişte. Aşa stând lucrurile, e foarte greu să asociezi sensul Crăciunului, cum ne sugera un înţelept, cu naşterea României post-totalitare. Liniştea poate fi resemnare, efect al fricii, semn iminent al răbdării. Liniştea Crăciunului e încărcată de aşteptare şi înseamnă puterea de a relua lucrurile de la capăt cu forţă şi înţelepciune sporite pe drumul cu dureri şi bucurii hărăzite. Patimile omului fiind nenumărate, ca nisipul mării, nici una dintre ele nesemănând cu alta. Crăciunul este un motiv de bucurie şi bunătate, dar mai ales de mişcătoare nostalgie. În mijlocul celor dragi, hărţuiţi de simţul datoriei, înţelegem mai bine rostul nostru pe pământ. Crăciun fericit şi lumină, cât mai multă lumină, tuturor!
