Apicultura românească are o tradiţie bazată pe pasiunea şi încrâncenarea unora de a face treabă bună. Când, în joc intră factorul politic, care amestecă lucrurile şi-i pune pe apicultori pe drumuri, servind interesele unei instituţii aproape lipsită de vizibilitate, ajungem să credem că e doar rea-voinţă. Dacă mai alăturăm nivelul diminuat al decontărilor pentru 2015, credem că mierii româneşti i se cântă prohodul.
Realizarea sistemului informatic pentru identificarea stupilor s-a dorit a fi un procedeu firesc al controlului banului public alocat apicultorilor sub forma diferitelor subvenţii. Numai că, acolo unde sunt puse sume imense în joc pentru licitaţii, nimic parcă nu mai merge cum ar trebui. De pildă, Asociaţia Crescătorilor de Albine din România, prin adresa nr. 1194/11.12.2013 înaintată Guvernului României face o observaţie privind alocarea sprijinului financiar prin Programul Naţional Apicol 2014-2016 referitoare la măsura: Asistenţă tehnică pentru apicultori şi grupuri de apicultori – Realizarea sistemului informatic pentru identificarea stupilor. „Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof. Dr. G.K. Constantinescu”, care este nominalizată ca beneficiar al programului, este o instituţie publică şi prin urmare nu este categorie eligibilă conform Capitolului III – Beneficiarii programului. Aceştia sunt apicultori, persoane fizice şi juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale constituite potrivit OUG nr. 44/2008”, se arată în conţinutul adresei sus-menţionată.
Lumea merge înainte, noi ne tot răsucim!
Disputa dintre Asociaţia Crescătorilor de Albine din România şi Guvern este departe de a se fi încheiat, nici după aproape 2 ani de discuţii intense. Mai nou, printr-un comunicat de presă publicat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la data de 12.10.2015, privind modul de alocare a sprijinului financiar pentru Programul Naţional Apicol pentru anul 2015 se precizează: „În urma centralizării de către APIA a cererilor de plată depuse de solicitanţi până la termenul limită de 1 august 2015, suma solicitată este de 40.784.504, 16 lei faţă de 29.711.171, 38 de lei. Deoarece Agenţia Naţională pentru Zootehnie „Prof. Dr. G.K. Constantinescu” nu a depus la APIA cererea şi documentele justificative necesare pentru implementarea măsurii privind realizarea Sistemului informatic pentru identificarea stupilor, suma alocată pentru anul 2015 a fost relocată pentru celelalte măsuri prevăzute de Programul Naţional Apicol”.
„Cea mai bună soluţie e informatizarea de către ANSVSA”
Contactată de noi, Asociaţia Crescătorilor de Albine din România (ACA) ne-a precizat prin dl. ing. Răzvan Coman că „cea mai bună soluţie este informatizarea făcută de către Agenţia Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. O astfel de procedură este aplicată în ţări cu tradiţie apicolă precum Franţa. Agenţia Naţională pentru Ameliorarea şi Reproducţie în Zootehnie nu are fonduri nici pentru deplasări la identificare stupilor, cer maşini de la Asociaţia Apicolă. Este un mod de a încerca cumva să salveze această Agenţie. În prezent, 75% dintre stupi sunt identificaţi în baza de date a asociaţiilor apicole judeţene”, ne-a menţionat ing. Răzvan Coman, din cadrul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură Bucureşti, afiliat ACA. Haosul este departe de a se fi încheiat. După cum admit şi reprezentanţii A.C.A., informatizarea îl face pe apicultor să scoate bani din buzunar, 1 leu pentru familia de albine. Ironia este că, apicultorii sunt obligaţi, de la bun început, să-şi declare stupii la Registrul Agricol din cadrul primăriei de pe raza căruia se află proprietarul de stupi.
Comisarul european Dacian Cioloş, cerut la mediere
Scandalul informatizării stupilor a depăşit graniţele României. Dacian Cioloş, comisar european pentru Agricultură a fost rugat de ACA România să se pronunţe asupra problemei. „În noiembrie 2013, autorităţile române au prezentat Comisiei un proiect de ajustare a măsurilor din Programul Naţional Apicol 2014-2016. România a propus să înlocuiască măsurile anterioare, de asistenţă tehnică pentru apicultori şi grupuri de apicultori, cu o măsură de creare a unui sistem informatic pentru identificarea stupilor. Autorităţile române au menţionat în proiectul lor că, măsura va fi implementată în conformitate cu legislaţia privind achiziţiile publice şi că ajutorul financiar acordat în cadrul acestei măsuri nu va depăşi 10% din sumele totale anuale aprobate în cadrul programului 2014-2016. Stabilirea unui sistem informatic pentru identificarea stupilor poate fi considerată ca o măsură de asistenţă tehnică pentru apicultori şi grupuri de apicultori, în măsura în care contribuie la obiectivul general al programului, respectiv la îmbunătăţirea producţiei şi a comercializării produselor apicole. Prin urmare, o astfel de măsură este eligibilă pentru ajutor financiar în conformitate cu articolul 55 (4) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013”, se arată în comunicatul emis la 31 ianuarie 2014. Cu alte cuvinte, putem primi nişte bani nerambursabili, dar în dulcele stil dâmboviţean nu-i putem utiliza pentru scopul iniţial, întrucât interesele unora primează.
În 2015, decontari mai mici
Apicultorii consideră că fondurile alocate pentru decontări în această perioadă sunt mai mici decât cele din anul anterior. Şi se bazează pe cifrele folosite de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Astfel, acum, o familie de albine este cotată la 330 de lei, în timp ce anul trecut ajungea la 349 lei. „Matca, faţă de anul trecut,este la 25% din preţ. La matcă nu mai vorbim. Anul trecut era 72 de lei, iar acum a coborât decontarea la 16,53 de lei/bucată”, ne-a declarat Răzvan Coman, din partea Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România. Acesta mai punctează că: mătcile sunt rezultatul unor selecţii riguroase şi că se poate vorbi de un material biologic valoros, de vreme ce miera românească ia calea exportului în state precum Germania, unde controlul de calitate este sever. Or, scăderea procentuală a decontăriilor la matcă şi la familiile de albine este o lovitură puternică dată apicultorilor. „Trebuia scăzut, procentual, din toate segmentele de decontare agreate de APIA”, a menţionat Răzvan Coman.
Pentru 2015, de măsurile prevăzute în Programul Naţional Apicol au beneficiat 5.903 apicultori organizaţi în 145 de forme asociative şi au fost decontate: 60.863 buc. mătci, 31.369 buc. familii de albine, 29.966 buc. roi pe faguri, 102.663 buc. stupi, 28 seturi de analize fizico-chimice, 67.465 buc. funduri antivarooa – apicultură convenţională şi 2.406 buc. funduri antivarooa – apicultură ecologică.
Romaniaproduce, în medie, 20.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, iar efectivele au atins anul trecut 1,47 milioane de familii de albine. La nivel naţional sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia fiind membrii A.C.A., cu un efectiv de 900.000 de familii de albine. În Dolj sunt aproximativ 50.000 de familii de albine, dintre care 35.000 sunt cuprinse în Asociaţia Crescătorilor de Albine Dolj.
