Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, după Consiliul European Extraordinar informal de la Bruxelles, că România va contribui cu 300.000 de euro în următorii trei ani la Programul Alimentar Mondial pentru ajutorarea refugiaţilor din taberele aflate în preajma zonelor de conflict. Şeful statului a susţinut, totodată, că ideea potrivit căreia Consiliul European ar fi putut relua în discuţie tema cotelor obligatorii privind refugiaţii este “falsă” şi “fundamental greşită”, afirmând că ea a fost lansată din “neştiinţă” de către lideri politici din România.
Iohannis a afirmat că, în ceea ce priveşte tema migraţiei, reuniunea de la Bruxelles a fost “probabil cea mai bună întâlnire de până acum, în care s-au discutat problemele de fond, o abordare foarte constructivă”. Preşedintele a menţionat că, în alocuţiunea pe care am avut-o, a încercat să enumere “tematicile care ne-au preocupat de toţi”. “În primul rând, este evident că, dacă vrem să gestionăm eficient fenomenul migraţiei, trebuie să mergem la cauza acestui fenomen, adică în zonele de criză, de exemplu, dar nu singura, zona Siria. Şi trebuie să încercăm să intervenim acolo pentru a termina conflictul şi pentru a reinstaura pacea în zonă. Acest lucru este destul de dificil şi Uniunea Europeană, singură, cu certitudine nu poate să facă acest lucru, dar poate contribui la acest lucru”, a spus Iohannis.
“O a doua temă pe care am reiterat-o este importanţa care trebuie acordată zonelor sigure din jurul zonei de criză, de exemplu ţărilor precum Iordania, Liban sau Turcia, unde se găsesc un număr foarte important de refugiaţi. Orice sprijin dat acestor ţări dă un rezultat mult mai consistent şi mult mai rapid decât un sprijin acordat refugiaţilor care au ajuns deja până în Europa. În acest context, a fost reluată rugămintea din partea Înaltului Reprezentant şi a preşedinţiei Consiliului de a veni cu un ajutor substanţial pentru Programul Alimentar Mondial, care se ocupă foarte mult de refugiaţii care se află în aceste tabere care înconjoară zonele de conflict”, a spus Iohannis.
Preşedintele a precizat că România a decis să aloce 300.000 de euro, pentru următorii trei ani, această sumă reprezentând “un multiplu al sumei care a fost până acum alocată de România pentru acest scop”. “Este clar că trebuie întărită frontiera externă a Uniunii Europene, am reluat acest lucru şi am subliniat că în afară de această chestiune, unde probabil va fi nevoie şi de acţiuni coordonate ale Uniunii, nu numai ale statelor membre, este nevoie să combatem acele reţele care se ocupă cu migranţii, cu refugiaţii care vor să treacă dintr-o ţară în alta, practic traficanţii de refugiaţi”, a mai spus Iohannis.
Nu în ultimul rând, în şedinţa Consiliului European Extraordinar informal s-a discutat şi despre centrele unde refugiaţii vor fi înregistraţi şi unde vor putea sta o anumită perioadă de timp, “aşa numitele hot spots”. “Aici mi-am permis să fac propunerea să judecăm împreună dacă nu ar fi eficient ca aceste hot spots să devină centre europene, fiindcă problema nu este una naţională a ţării unde ajung refugiaţii, ci este evident o problemă europeană”, a spus Iohannis, precizând că propunerea a fost “foarte bine primită” şi reluată şi de alţi participanţi.
Ideea că la Consiliul European se putea rediscuta tema cotelor este fundamental greşită
Preşedintele Klaus Iohannis a mai declarat ieri, la Bruxelles, că ideea potrivit căreia Consiliul European ar fi putut relua în discuţie tema cotelor obligatorii privind refugiaţii este “falsă” şi “fundamental greşită”, afirmând că ea a fost lansată din “neştiinţă” de către lideri politici din România. “Este o temă falsă care a apărut în România, probabil din neştiinţă. Nu cred că pot să merg atât de departe cât să spun că tema a fost exploatată politic de politicieni foarte cunoscuţi, fiindcă nu am astfel de date. Una peste alta, decizia Consiliului JAI nu a fost luată în discuţie astăzi. Nici nu s-ar fi putut. Consiliul European nu ar fi putut să revoce sau să anuleze sau să schimbe decizia JAI”, a spus Iohannis, referitor la decizia Consiliului JAI de repartizare a imigranţilor în statele membre.
România ar urma să primească 2.475 de refugiaţi din 66.000 de extracomunitari distribuiţi din Italia şi Grecia, conform sistemului provizoriu de cote aprobat marţi de Consiliul JAI, numărul total de imigranţi alocat până în prezent Bucureştiului fiind de 4.837.
Consiliul UE a aprobat marţi distribuirea în prima etapă, potrivit unor cote obligatorii, a 66.000 de refugiaţi extracomunitari ajunşi în Italia şi Grecia. Uniunea Europeană va stabili ulterior, pe baza aceleiaşi formule, distribuirea a încă 54.000 de refugiaţi. Potrivit schemei de repartizare, din cei 50.400 de refugiaţi aflaţi în Grecia, România ar urma să primească 1.890. Din alţi 15.600 de extracomunitari aflaţi în Italia, România ar urma să primească 585. Numărul total al refugiaţilor care ar urma să ajungă în România conform deciziei Consiliului JAI din 22 septembrie ar fi de 2.475. României îi revin alţi 2.362 de refugiaţi potrivit deciziei Consiliului JAI din 14 septembrie, privind distribuirea a 40.000 de refugiaţi.
Potrivit propunerii precedente a Comisiei Europene, care se referea la distribuirea a 40.000, respectiv a 120.000 de refugiaţi, România urma să primească în total 6.351 de refugiaţi. Este foarte probabil ca aceasta cifră să fie atinsă prin repartizarea restului de 54.000 de refugiaţi.
