Șeful guvernului italian, Matteo Renzi, a cerut ieri formațiunii sale de centru-stânga, Partidul Democrat (PD), să-l aleagă pe judecătorul Curții Constituționale Sergio Mattarella la președinția țării, relatează AFP. Într-un discurs susținut în fața „marilor electori” (parlamentari și reprezentanți ai regiunilor) cu câteva ore înainte de primul tur pentru alegerea președintelui, Renzi a propus numele acestui moștenitor al creștin-democrației, necunoscut marelui public. Alegerea sa a fost aplaudată și aprobată în unanimitate, prin ridicare de mâini. În 2013, numele lui Romano Prodi a fost aprobat în același mod, însă circa o sută dintre aleșii PD nu au votat în cele din urmă pentru fostul premier și, în lipsa unui acord privind un alt candidat, responsabilii politici au fost nevoiți să-i ceară președintelui în exercițiu la acel moment, Giorgio Napolitano, să-și continue mandatul. „Din moment ce PD oferă un nume, este candidatul prin care ne punem în joc credibilitatea. Nu va exista un alt candidat al PD”, a insistat Renzi, dând asigurări că nu este vorba de un demers strategic. Născut la Palermo și în vârstă de 73 de ani, fiu al unui lider istoric al creștin-democrației și frate al unui președinte al regiunii Sicilia asasinat de Mafie în 1980, Sergio Mattarella a fost parlamentar timp de 25 de ani și de cinci ori ministru. El este judecător la Curtea Constituțională din 2011. Numele său este asociat cu o reformă electorală care prevedea o combinație între un vot majoritar și unul proporțional și care a fost folosită la alegerile legislative dintre 1994 și 2001, fără a reuși să ofere o majoritate stabilă țării. În 1990, când era ministru al Instrucției Publice, el a demisionat în semn de protest față de o lege a audiovizualului care, în opinia sa, era extrem de favorabilă lui Silvio Berlusconi, om de afaceri și magnat media, care nu intrase încă la acel moment în politică. Primul tur al alegerii președintelui era programat să înceapă la ora 14.00 GMT. Este nevoie de o majoritate de două treimi, adică 672 de „mari electori”, la primele trei tururi. Începând cu cel de-al patrulea vot, care ar putea avea loc sâmbătă, va fi suficientă doar o majoritate simplă. PD dispune oficial de un minim de 415 voturi și de sprijinul altor zeci de aleși din grupuri mici, însă formațiunea va trebui să convingă „mari electori” și ai altor formațiuni pentru a obține alegerea candidatului său.
