Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, ieri, după întâlnirea cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, – într-o conferinţă de presă comună cu acesta de la sediul Alianţei, – că temele de discuţie s-au referit la finanţarea Armatei, în condiţiile evoluţiilor de securitate din regiune, la baza de la Deveselu şi la prezenţa României în Afganistan. „L-am informat pe secretatul general că România a proiectat atingerea în 2017 a nivelului de 2% din PIB pentru Apărare şi păstrarea acestui nivel pentru cel puţin zece ani”, a spus şeful statului român, adăugând că în timpul întâlnirii s-a discutat şi despre „nevoia susţinerii continue din partea NATO a ţărilor din vecinătatea estică şi că Ucraina, Republica Moldova şi Georgia trebuie să primească atenţia deosebită a Alianţei, pentru a răspunde noilor provocări de securitate din regiune”. Nu în ultimul rând, preşedintele român a spus că l-a informat pe secretarul general al NATO despre progresul făcut de România în dezvoltarea bazei de la Deveselu, care va deveni operaţională până la sfârşitul acestui an. La rândul său, Stoltenberg a apreciat contribuţia Bucureştiului la misiunile Alianţei şi a declarat că NATO şi România sunt angajate ferm în menţinerea stabilităţii vecinilor, inclusiv a Republicii Moldova şi Ucrainei. Acesta a subliniat că a avut „o discuţie excelentă” cu preşedintele României, căruia i s-a adresat cu formula „dragă Klaus”. „Prezenţa voastră în Afganistan timp de mai mulţi ani are o mare importanţă şi continuaţi să fiţi prezenţi acolo în cadrul «Resolute Support Mission», şi apreciem acest lucru foarte mult. M-am întâlnit cu soldaţi români atunci când am vizitat Afganistanul, chiar înainte de Crăciun, şi am fost foarte impresionat de profesionalismul lor şi de determinarea lor”, a spus Stoltenberg. De asemenea, secretarul general al Alianţei a salutat contribuţia României la misiunea din Kosovo şi a dat asigurări că „NATO este pregătită să facă tot ceea ce trebuie pentru a-şi apăra toţi membrii, în faţa oricăror ameninţări”, reamintind că „lucrăm la «Readiness Action Plan», care va permite forţelor noastre să fie mai pregătite şi mai capabile să intervină rapid. Am discutat cu domnul preşedinte despre implementarea acestui program”. Potrivit secretarului general al NATO, se acordă o importanţă deosebită măsurilor de reasigurare, creşterii prezenţei aliate la frontiera sa de est şi dezvoltării unor structuri de comandă inclusiv în România.
