Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, ieri, după primele consultări cu partidele parlamentare din mandat, că a propus, pentru prima dată în 25 de ani de la revoluţie, încheierea unui acord asumat de întreg spectrul politic pentru domeniul Apărării şi că a obţinul consensul în acest sens. Preşedintele a arătat că a considerat necesar ca prima temă pe care să o supună dezbaterii să fie cea a „consensului politic pentru asigurarea unei finaţări corecte a Armatei, respectiv bugetul Apărării”.”Europa şi NATO trebuie să facă faţă celei mai mari provocări de securitate de la încheierea «războiului rece». Pentru prima dată, un stat apelează la forţă pentru a redesena graniţele. Toate aceste lucruri grave se întâmplă lângă frontiera noastră şi nu pot fi ignorate”, a spus preşedintele. Iohannis a arătat că, deşi suntem membru al NATO, „lucrul acesta nu înseamnă că trebuie să stăm şi să aşteptăm ca alţii să ne asigure securitatea, plătind din bugetele ţărilor proprii, pentru noi”. „Avem datoria să tratăm cu maturitate situaţia din regiune şi să arătăm că suntem o naţiune responsabilă”, este de părere Klaus Iohannis. La finalul consultărilor, şeful statului a anunţat că „am obţinut consensul necesar pentru ca bugetul alocat Apărării să atingă nivelul de 2% din PIB în 2017”, dar a adăugat că a propus ca acest nivel să fie considerat unul minim, care să fie păstrat pentru cel puţin zece ani, pe perioada 2017-2027. „În acest fel, se realizează predictibilitatea pentru acest sector vital”, a explicat preşedintele.
Prima delegaţia care a intrat la consultările cu şeful statului a fost cea a PSD, condusă de premierul Victor Ponta, şi din care au mai făcut parte Mircea Duşa, Valeriu Zgonea, Liviu Dragnea şi Darius Vâlcov. Discuţiile cu social-democraţii au durat o jumătate de oră, aceştia plecând de la Palatul Cotroceni fără a face declaraţii de presă. În schimb liberalii, care au urmat după PSD, au fost mai vorbăreţi, precizând prin co-preşedintele Alina Gorghiu că „avem garanţia că de data aceasta, la iniţiativa preşedintelui României, acest pact – deşi în România există o istorie nefericită a acordurilor pe diverse domenii – va deveni realitate şi România va trece de la entuziasmul de a fi ţară NATO la responsabilitatea pe care o presupune acest angajament”. La rândul său, preşedintele PC, Daniel Constantin, a declarat, la ieşirea de la consultări, că este de acord cu pactul propus pentru finanţarea Armatei, însă i-a propus şefului statului să declanşeze un referendum naţional care să vizeze forma de guvernământ a României. „Prima şi cea mai importantă dintre ele (n.r. – dintre propuneri), sigur, dincolo de temele de dezbatere pe care le vom avea în anul 2015, teme care au fost oarecum propuse de preşedinte, îmbrăţişate de toate partidele politice, de membrii Parlamentului, şi aici mă refer la revizuirea Constituţiei, la finanţarea partidelor politice, la legile electorale şi la organizarea administrativ teritorială. Înainte să trecem la aceste lucruri am propus preşedintelui să ia în considerare faptul de a declanşa o procedură de referendum pentru a afla opinia poporului cu privire la forma de guvernământ pe care ar trebui să o propunem în viitoarea Constituţie a României”, a afirmat Constantin.
Liderul UNPR, vicepremierul Gabriel Oprea, a reamintit că formaţiunea sa încă de la înfiinţarea a susţinut majorarea bugetului Armatei la minimum 2,38% din PIB, pe motivul că „Armata română are nevoie de acest buget, mai ales în actualul context de securitate mondială, regională, are programe majore de înzestrare, avioanele multirol, modernizarea fregatelor sau baza 99 de la Deveselu. Mai mult decât atât, i-am propus domnului preşedinte Iohannis, vom propune şi primului ministru, partenerilor din coaliţia de guvernare, ca acest lucru, adică bugetul de minimum 2%, să-l facem chiar din 2016. Orice zi câştigată în plus reprezintă mai multă siguranţă pentru români”.