Serviciile de informaţii britanice (GCHQ) pot accesa fără mandat material brut colectat în masă de Agenţia pentru Securitate Naţională (NSA) a Statelor Unite şi de alte agenţii de spionaj străine, a confirmat în premieră guvernul de la Londra. “Aranjamentele” secrete ale GCHQ pentru accesarea materialelor sunt dezvăluite în documente trimise Investigatory Powers Tribunal, un organism judiciar britanic cu competenţe în privinţa supravegherii, ca răspuns la o acţiune judiciară comună a organizaţiilor Privacy International, Liberty şi Amnesty International, în urma dezvăluirilor fostului consultant al NSA Edward Snowden, relatează “The Guardian”, în ediţia electronică. Potrivit documentelor, Marea Britanie poate obţine fără mandat informaţii “neselectate” – ceea ce înseamnă date neanalizate sau brute – de la parteneri din străinătate, dacă “nu este posibil din punct de vedere tehnic” să obţină comunicaţiile printr-un mandat şi dacă este “necesar şi adecvat” ca agenţiile de informaţii să obţină acele date. Regulile permit în principal colectarea în masă a materialului, care poate include comunicaţii ale cetăţenilor britanici, cu condiţia ca cererea să nu presupună “eludarea deliberată” a Legii privind reglementarea puterilor de investigare (Ripa), care guvernează mare parte din activităţile de supraveghere ale Marii Britanii. Datele pot fi stocate până la doi ani, aceeaşi durată ca informaţia colectată direct de agenţie. Aceasta poate fi extinsă unilateral dacă un oficial consideră că este necesar şi adecvat pentru securitatea naţională. Privacy International, unul dintre grupurile care au iniţiat acţiuni judiciare împotriva supravegherii desfăşurate de CGHQ şi NSA, a afirmat că dezvăluirea ar trebui să ridice semne de întrebare asupra măsurilor de protecţie legale din Marea Britanie. “Ştim că datele din orice apel telefonic, căutare pe Internet sau website vizitat în ultimii doi ani pot fi stocate de baza de date a GCHQ şi analizate după bunul plac, toate fără mandat de colectare, în primul rând”, a declarat vicepreşedintele Eric King. “Este scandalos că Guvernul crede că supravegherea în masă, justificată de aranjamente secrete care permit primirea vastă şi fără constrângeri şi analizarea materialelor de la serviciile de informaţii străine, este legală”, a adăugat el. Amnesty International şi Liberty au cerut, de asemenea, o reformă a protejării securităţii naţionale prin supraveghere.
