Discuţiile de astăzi, 17 aprilie, de la reuniunea cva-partită de la Geneva, sunt aşteptate cu maxim interes, în speranţa dezescaladării crizei ucrainene. Pentru prima dată, şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, îl are în faţă pe omologul său ucrainean, Andrei Deşitşitţia, în prezenţa diplomaţilor american – John Kerry – şi european – probabil Catherine Ashton. Rusia nu recunoaşte guvernul prooccidental instalat la putere la Kiev, după destituirea preşedintelui Viktor Ianukovici, la 22 februarie a.c., ales prin vot democratic. La nivel declarativ, guvernul ucrainean proocidental a lansat, marţi, o operaţiune specială contra separatiştilor rusofoni din est, care deţin sub control principalele sedii administrative din mai multe oraşe, precum Doneţk, unde au şi proclamat „republică suverană”. Între Moscova şi Kiev se duce un război al declaraţiilor, prin intermediul televiziunilor publice. Dacă premierul rus, Dmitri Medvedev, a afirmat că Ucraina se află „în pragul războiului civil”, generalul Valeri Kruţov, numărul doi în serviciile speciale ucrainene (SBU), aflat în fruntea operaţiunilor „antiteroriste”, a ameninţat că separatiştii care nu depun armele vor fi „lichidaţi”. Acelaşi Valeri Kruţov a mai spus că circa 480 de militari ruşi au intrat în Ucraina până ieri dimineaţă, numai în ultimele 48 de ore. Într-o discuţie telefonică avută cu cancelarul german Angela Merkel, Vladimir Putin „a accentuat escaladarea brutală a conflictului, care pune ţara în pragul războiului civil”. La rândul său, Casa Albă consideră că operaţiunile militare ucrainene sunt „măsurate”, iar situaţia actuală este „instabilă”. „Guvernul ucrainean are responsabilitatea asigurării ordinii, întrucât provocările din estul ucrainean crează situaţii la care guvernul trebuie să răspundă”. La extinderea listei de ruşi şi ucraineni proruşi vizaţi de sancţiuni din partea UE, Ministerul de Externe de la Moscova a răspuns calificând-o ca „lipsită de fundament şi contraproductivă”. Un schimb reciproc de reproşuri a avut loc între Paris şi Moscova, Ministerul rus de Externe aducându-i aminte lui Laurent Fabius de „angajamentul ţării sale de garant al acordului din 21 februarie a.c., prin care se prevedea parcursul politic în Ucraina până la sfârşitul anului”. Acord semnat şi de miniştrii polonez şi german de Externe, Radoslaw Sikorsky, respectiv Frank Walter Steinmeier. În Ucraina, rusofonii şi rusofilii îl admiră pe Vladimir Putin şi aşteaptă debarcarea militarilor desfăşuraţi pe frontiera ucraineană, avansându-se cifra de 40.000. Ceea ce pare de netăgăduit este faptul că majoritatea locuitorilor Ucrainei Orientale, apropiaţi Rusiei, având în familiile lor sau printre prieteni rusofoni, îşi prezervă unitatea naţională. Cu o lună şi jumătate înaintea alegerilor prezidenţiale, preconizate pentru 25 mai, integritatea teritorială a Ucrainei se joacă în estul său. Forţele loiale Kievului rămân invizibile în aceste regiuni, în pofida anunţului oficial al unei operaţiuni antiteroriste contra insurgenţilor. Preşedintele ucrainean interimar, Oleksandr Turcinov, a invocat posibilitatea unui referendum privind viitorul statut al Ucrainei Orientale, dar oferta nu i-a convins pe compatrioţii săi ruşi. Deteriorarea situaţiei este de mai multă vreme îngrijorătoare. Dar previzibilă. Paradoxal, între victimele şicanelor vamale şi tracasărilor administrative se află şi „regele ciocolatei”, Piotr Poroşenko, magnatul cofetăriilor Roshen, favorit la alegerile prezidenţiale din 25 mai, care a aflat „în urma controalelor” că produsele sale sunt dăunătoare sănătăţii. Îngrijorarea este deja maximă, fiindcă nu mai este vorba doar de „războiul gazului”, de acum declarat, ci de cu totul altceva. Motiv pentru care reuniunea de astăzi de la Geneva chiar este aşteptată cu interes. Se profilează destule pericole, îndeosebi pe fondul propagandei de război a televiziunii ruse. Care îi consideră pe ucrainenii din vest fascişti şi neonazişti, rusofobi şi antisemiţi. Datoare nu rămâne nici televiziunea de la Kiev.
