Focuri de armă cu muniţie de război au putut fi auzite ieri, pentru prima dată, în centrul capitalei Ucrainei, Kiev, conform AFP. Protestatarii au determinat forţele de securitate să se retragă din Piaţa Independenţei. Cel puţin 100 de persoane au murit, alte aproximativ 500 fiind rănite, afirmau aseară surse medicale citate de CNN. Televiziunea ucraineană Espreso.TV a difuzat imagini în care se puteau vedea cadavrele a cinci protestatari în apropierea unei cafenele din faţa hotelului Kazaţkii, din Piaţa Independenţei din Kiev. În jurul orei 10, ora României, manifestanţii au ajuns la clădirea Rada, care găzduieşte Parlamentul Ucrainei, iar poliţia a fost nevoită să se retragă în parcul Mariinsky, din apropiere. Autorităţile au decis ca Parlamentul să fie evacuat de urgenţă, scria Russia Today. „A fost declarată evacuare de urgenţă”, le-a spus parlamentarul Volodimir Litvin jurnaliştilor, în timp ce părăsea clădirea, ieri dimineaţă, relata Interfax Ucraina, în pagina electronică. Ulterior, şi clădirea Guvernului a fost evacuat. Violenţele au reizbucnit în ciuda faptului că preşedintele ucrainean anunţase un „armistiţiu” cu opoziţia înainte de sosirea la Kiev, ieri, a diplomaţilor europeni şi a unui oficial rus de rang înalt.
Ieri, străzile Kievului s-au transformat într-un adevărat câmp de luptă, unde s-a tras cu gloanţe adevărate de o parte şi de alta a baricadei. După cum a anunţat de dimineaţă Ministerul ucrainean de Interne, din clădirea Conservatorului, situată în Piaţa Independenţei, s-a tras în direcţia forţelor de ordine cu arme de foc. Ulterior, ministerul, citat de Interfax, a indicat că un presupus lunetist a tras de la geamurile clădirii, rănind peste 20 de poliţişti. Mai târziu, reprezentanţi ai partidului de opoziţie Batkivşcina (Patria), al fostului premier Iulia Timoşenko, au declarat că din clădirea Conservatorului se trage nu doar în direcţia forţelor de ordine, ci şi împotriva protestatarilor. În acest context, opoziţia a reclamat că „reluarea confruntărilor pe Maidan (Piaţa Independenţei) în timpul armistiţiului este o provocare deliberată a puterii” împotriva manifestanţilor paşnici, conform unui comunicat emis de cei trei lideri ai partidelor de opoziţie — Vitali Kliciko (Udar), Arseni Iaţeniuk (Baltkivşcina) şi Oleg Tiagnibok (Svoboda). Totodată, opoziţia ucraineană a cerut organizarea unei reuniuni de urgenţă a Parlamentului de la Kiev, în condiţiile reizbucnirii violenţelor, a relatat agenţia Unian, în pagina electronică. În acelaşi timp, militari din trupele speciale Berkut şi din unităţile subordonate Ministerului de Interne au început să se predea opozanţilor, sub garanţii de securitate. După cum a relatat ieri canalul de televiziune Inter, zeci de poliţişti antirevoltă s-au predat în mâinile protestatarilor după ce au primit asigurări că nu vor deveni ţinte ale răzbunării manifestanţilor. Ministerul de Interne al Ucrainei a infirmat trecerea în masă a poliţiştilor de partea protestatarilor, însă informaţiile în acest sens s-au multiplicat.
Primarul Kievului a demisionat din partidul lui Ianukovici
După ce, în cursul dimineţii, autorităţile au evacuat clădirea Parlamentului, luată cu asalt de manifestanţi, la câtva timp s-a decis şi evacuarea sediul Guvernului, din strada Gruşeveski, pe fondul contraofensivei protestatarilor, care au forţat trupele speciale antirevoltă Berkut să se retragă din Piaţa Independenţei. Nu a scăpat nici administraţia prezidenţială, care a fost şi ea evacuată, ca şi agenţia oficială de presă Ukrinform, informează ITAR-TASS. Autorităţile ucrainene au anunţat că 20 de poliţişti au fost răniţi în violenţele de ieri. Potrivit surselor oficiale, poliţiştii ar fi fost împuşcaţi în timp ce încercau să controleze mulţimea formată din aproximativ 3.000 de protestatari. Primarul Kievului a anunţat că demisionează din partid, în urma „băii de sânge”. „Sunt pregătit să fac totul pentru a opri lupta fratricidă şi baia de sânge din inima Ucrainei, în Piaţa Independenţei. Viaţa umană trebuie să fie valoarea superioară în ţara noastră şi nimic nu trebuie să contrazică acest principiu”, a declarat Volodimir Makeienko, adăugând că părăseşte Partidul Regiunilor, aflat la putere. Ministrul ucrainean de Interne a făcut apel la locuitorii Kievului să rămână la domiciliile lor din cauza prezenţei unor „elemente radicale înarmate” pe străzile capitalei ucrainene. „Kievenii sunt rugaţi să-şi limiteze deplasările în transportul privat şi să rămână pe cât posibil acasă. Aceste măsuri de precauţie se explică prin prezenţa unor indivizi înarmaţi pe străzile Kievului”, a precizat ministerul, citat de RIA Novosti.
Întâlnire între Ianukovici şi şefii diplomaţiilor germană, franceză şi poloneză
Pe fondul luptelor de stradă, preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, s-a întâlnit ieri cu miniştrii de Externe din Germania, Franţa şi Polonia, a anunţat Anna Gherman, consilieră a şefului statului, potrivit EFE. „Întâlnirea cu miniştrii de Externe occidentali a început la administraţia prezidenţială”, a afirmat ea pentru Interfax-Ukraina. Anterior se zvonise că cei trei miniştri europeni sosiţi la Kiev şi-au anulat întâlnirea cu preşedintele ucrainean. „Întâlnirea a fost anulată din motive de securitate. Nu există un loc sigur în centrul Kievului”, a declarat o sursă pentru AFP. Şefii diplomaţiilor din Franţa, Germania şi Polonia, respectiv Laurent Fabius, Frank-Walter Steinmeier şi Radoslav Sikorski, au sosit ieri dimineaţa la Kiev, în încercarea de a convinge puterea şi opoziţia să găsească o soluţie la criza din ţară.
Canada şi Marea Britanie şi-au închis ambasadele la Kiev
Canada şi Marea Britanie au decis închiderea ambasadelor de la Kiev din motive de securitate, relatează presa internaţională. Un mesaj audio şi un anunţ postat pe site-ul misiunii diplomatice canadiene la Kiev anunţa închiderea ambasadei, fără detalii privind perioada în care decizia este în vigoare, relatează publicaţia „Globe and Mail”. „Ambasada Canadei la Kiev este închisă din motive de securitate”, arată mesajul audio al liniilor telefonice de la misiunea diplomatică. Mesajul precizează că angajaţii ambasadei continuă să ofere servicii consulare şi îi îndeamnă pe cetăţenii canadieni aflaţi în Ucraina să ia legătura cu misiunea diplomatică în caz de urgenţă. Purtătorul de cuvânt al Ministerului canadian de Externe, Adam Hodge, a declarat că personalul ambasadei este în siguranţă. De asemenea, ambasada Marii Britanii la Kiev a fost închisă temporar din cauza situaţiei de securitate din capitala Ucrainei, potrivit unui anunţ postat pe site-ul misiunii diplomatice. Cetăţenii sunt îndemnaţi ca, în caz de urgenţă, să trimită un e-mail pe adresa ambasadei, relatează Russia Today.
Rusia vrea o putere de care „să nu te ştergi pe picioare”
Rusia nu va coopera în Ucraina decât cu o putere care apără „interesele statului” şi de care „să nu te ştergi pe picioare”, a declarat ieri premierul rus, Dmitri Medvedev, citat de AFP şi ITAR-TASS. „Avem nevoie ca partenerii noştri să aibă tonus, ca puterea în exerciţiu în Ucraina să fie legitimă şi eficientă, nu o cârpă de şters pe picioare”, a spus Medvedev, într-o şedinţă a guvernului rus. „Puterea trebuie să se concentreze şi să apere oamenii, forţele de ordine, interesele statului. Vom continua să cooperăm cu partenerii noştri ucraineni pe toate direcţiile, vom încerca să facem totul pentru a îndeplini promisiunile care au fost făcute. Dar, în acelaşi timp, este necesar ca partenerii noştri înşişi să aibă tonus, ca puterea în Ucraina să fie legitimă şi eficientă”, a adăugat el, potrivit imaginilor difuzate de televiziunea rusă. Pentru a evita speculaţiile privitoare la politica Rusiei în Ucraina pe fondul reizbucnirii violenţelor, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, Dmitri Peskov, a precizat miercuri că soluţionarea crizei din Ucraina este o prioritate mai mare pentru Federaţia Rusă decât chestiunea acordării următoarei tranşe de credit (circa 2 miliarde de dolari). Ministerul rus de Finanţe anunţase anterior că Ucraina va primi viitoarea tranşă din împrumutul de 15 miliarde dolari promis de Rusia în următoarele câteva zile.
Ţara ar putea funcţiona după o lege „de criză”
Parlamentul ucrainean (Rada Supremă) va pregăti proiectul unei legi „de criză”, care să asigure funcţionarea tuturor organelor puterii până la modificarea Constituţiei, proces asupra căruia insistă de mai mult timp opoziţia, a anunţat serviciul de presă al legislativului ucrainean, potrivit RIA Novosti. „Pe perioada reglementării crizei politice din ţară va fi pregătit un proiect de lege care să asigure funcţionarea tuturor organelor puterii până la finalizarea procesului de amendare a Constituţiei”, a precizat sursa citată. Opoziţia ucraineană consideră că revenirea la Constituţia din 2004, care prevedea forma de guvernământ parlamentară, poate contribui la soluţionarea gravei crize politice pe care Ucraina o traversează în prezent. Constituţia din 2004 a stabilit ca o parte din puterile prezidenţiale să fie transferate parlamentului şi guvernului, dar la 30 septembrie 2010, în timpul primului an din mandatul preşedintelui Ianukovici, Curtea Constituţională a Ucrainei a decis că trecerea la regimul parlamentar este anticonstituţională. Această decizie a permis întărirea puterii preşedintelui Ianukovici.
