Victoria taberei „da” în referendumul constituţional din Egipt – reluat pe parcursul a două zile, marţi şi miercuri – era sigură miercuri, însă puterea spera la o prezenţă de peste 50% pentru legitimarea unei candidaturi la prezidenţiale a comandantului armatei, care l-a destituit pe fostul preşedinte islamist. Acest referendum pare să fie un plebiscit pentru generalul Adbel Fattah el-Sisi, noul şi foarte popularul cel mai puternic om din ţară. Guvernul, condus de facto de către militari, nu a ascuns că o participare puternică ar legitima destituirea lui Mohamed Morsi, în iulie, calificată drept „lovitură de stat” de către adversari. Potrivit primelor estimări, anunţate miercuri seara de presa de stat, cel puţin 50% dintre alegători au aprobat noua Constituţie. Într-un comunicat publicat după închiderea secţiilor de votare, un purtător de cuvânt al armatei a mulţumit „mulţimii” alegătorilor că a participat la ceea ce a numit „bătălia istorică a referendumului”. Victoria taberei „da” nu provoacă vreo urmă de îndoială, în contextul în care vasta majoritate a egiptenilor s-a raliat în ultimele şase luni – la semnalul cvasiunanim al presei – în spatele puterii care l-a destituit şi arestat pe Morsi, primul preşedinte ales democratic în Egipt, şi care a reprimat în sânge orice manifestaţie a susţinătorilor islamişti ai acestuia. La cozi, aşteptând să intre în secţii de votare din Cairo, aproape toţi alegătorii intervievaţi de AFP îşi exprimau în mod ferm intenţia de a vota „pentru generalul el-Sisi” şi „împotriva (mişcării islamiste) Fraţii Musulmani”, considerată „teroristă”, după ce a câştigat toate alegerile organizate de la îndepărtarea lui Hosni Mubarak de la putere, în 2011. În cele două zile de scrutin, peste 350 de persoane au fost arestate pentru tulburarea operaţiunilor de votare, potrivit Ministerului de Interne. Marţi, nouă persoane au fost ucise în cursul unor manifestaţii pro-Morsi, iar o bombă a explodat la Cairo, înaintea deschiderii secţiilor de votare. Din noua Constituţie au fost îndepărtate clauze care deschideau calea unei islamizări a legii şi care au provocat tensiuni în mandatul lui Morsi, însă puterile instituţionale au fost modificate nesemnificativ, influenţa armatei în viaţa politică fiind consolidată încă un pic.
