Deşi nu la fel de mulţi ca anul trecut, craiovenii au venit, ieri, într-un număr destul de mare ca să asiste la slujba de sfinţire a apei, pentru ca apoi să plece acasă cu sticluţa cu aghiazmă şi firişorul de busuioc uscat. Ca întotdeauna, la Catedrala Mitropolitană „Sfântul Dumitru”, slujba s-a oficiat sub cerul liber, în mijlocul preoţilor aflându-se ÎPS Irineu, Mitropolitul Olteniei, cel care a stropit din belşug creştetele credincioşilor cu şuvoaie de Apă Mare. Stropii de aghiazmă de pe haine, zâmbetele de pe chipurile oamenilor şi dârele de lumină care au brăzdat din când în când cerul plumburiu au însemnat, la final, această frumoasă sărbătoare.
Gerul Bobotezei nu s-a arătat nici ieri, motiv pentru care mulţi credincioşi au ajuns pe esplanada Catedralei Mitropolitane „Sfântul Dumitru”, acolo unde, an de an, ÎPS Irineu vine pentru a oficia una dintre cele mai frumoase şi puternice slujbe, cea de sfinţire a Apei Mari. Sărbătoarea a început cu oficierea Sfintei Liturghii care s-a săvârşit încă de dimineaţă în interiorul bisericii. Cetina bradului de Crăciun, care mai împodobeşte încă lăcaşul de cult, colindele de la strană şi parfumul proaspăt al firelor de busuioc, ţinute strâns în mânuţe de copilaşii veniţi pentru a primi împărtăşania, toate au amintit că bucuriile iernii sunt pe sfârşite, dar că ele se încheie cu una dintre cele mai frumoase zile, sărbătoarea de Bobotează.
De ce nu se strică Apa Mare
El însuşi cu faţa scăldată în bucurie, ÎPS Irineu le-a vorbit credincioşilor din biserică, cât şi celor câtorva sute care se aşezaseră încă de dimineaţă la coadă, despre importanţa botezului în viaţa noastră şi despre calităţile deosebite pe care le are apa care se sfinţeşte o dată pe an, la praznicul Bobotezei, şi care se cheamă Aghiazma Mare. „Duhul Sfânt vine la Bobotează ca să sfinţească apele. Prin semnul crucii pe care îl facem peste apă se însemnează lumină şi sfinţenie. Este cunoscut faptul că Aghiazma are o încărcătură luminoasă care o ţine nestricată. Ea rămâne întreagă şi curată cât timp o ţinem noi în casa noastră, deci nu se strică pentru că Duhul Sfânt o sfinţeşte, adică o scoate din sfera comună a lucrurilor şi o introduce în lucrurile binecuvântate ale lui Dumnezeu”, au fost cuvintele Mitropolitului Olteniei.
Slujbă sub cerul liber
Slujba de sfinţire a apei s-a săvârşit afară, pe esplanada din faţa catedralei. Nu a fost ger, nu a suflat vântul şi nici măcar nu a nins ieri, doar cerul plumburiu şi obrăjorii îmbujoraţi ai copiilor care şi-au petrecut mai tot timpul afară au rezonat cu ceea ce ştiau bătrânii despre ziua de Bobotează. „După ce botezam apele, nu ne mai simţeam picioarele, erau bocnă. Şi copiii aveau năsucurile roşii, dar nu se îmbolnăvea nimeni, că venea părintele şi ne stropea cu busuiocul cu aghiazmă. Dacă prindeai o picătură … asta era, erai ferit de boală”, povestea, prinsă în rând, o bătrână. Ba chiar ieri, vremea a fost îngăduitoare cu credincioşii. Imensul cenuşiu al cerului a fost brăzdat în răstimpuri de nişte dâre strălucitoare de lumină care s-au filtrat printre frunzele uscate, rămase şi acum în copacii înalţi din faţa bisericii.
O stare de linişte i-a cuprins instantaneu
Bucuria s-a coborât pe chipurile oamenilor odată cu stropii de aghiazmă care au curs din belşug din busuiocul preoţilor. Fără să îşi explice de ce, enoriaşii au simţit cum o stare de pace şi linişte i-a cuprins instantaneu. „În nici un an nu lipsesc de la slujba de Bobotează. Întotdeauna mă întorc acasă mai liniştită şi cu încrederea că anul pe care îl am înainte va fi mai bun, iar eu şi familia mea vom fi sănătoşi”, ne-a mărturisit o doamnă care primise frontal „botezul” chiar din mâinile Mitropolitului Olteniei. Bucuria a fost şi mai mare în rândul copiilor care s-au înveselit pe dată ce au fost atinşi de stropii reci şi înviorători de apă. Cu zâmbetul pe chip au fost surprinşi şi câţiva dintre jandarmii care s-au aflat ieri la datorie.
Busuiocul parfumat din grădiniţa Bisericii „Sfântul Ilie”
Preoţii de la catedrală au pregătit 12 butoaie cu apă, spre care au alergat credincioşii de îndată ce le-a fost permis. Pentru că unii dintre ei aşteptau deja de câteva ore să le vină rândul, nerăbdarea şi-a spus cuvântul, unii dintre vociferând şi îmbulzindu-se ca să-şi facă loc. În cele din urmă, spiritele s-au calmat şi fiecare enoriaş a putut să-şi umple sticla cu aghiazmă. Firele de busuioc răspândeau aromă peste tot, aşa că oamenii au scos câte 1 leu din buzunar, l-au cumpărat, apoi l-au legat la sticlă.
Credincioşii s-au aşezat cuminţi la coadă şi la Biserica „Sfântul Ilie”. Pe lângă Apa Mare pe care preoţii au împărţit-o din belşug şi cu inimă bună tuturor celor care au cerut-o – chiar dacă pentru asta au stat mult timp după oficierea slujbei –, fiecare enoriaş a primit în dar şi câte o mlădiţă uscată de busuioc. Rămurelele frumos mirositoare au fost culese din timp chiar din grădinița frumos îngrijită a bisericii.
