Sub cupola Ateneului Român a respirat Craiova Culturală

1
437

Un spectacol de gală, pregătit inspirat de Asociaţia Diplomaţilor Români, în parteneriat cu Asociaţia „Craiova Capitală Culturală Europeană 2021”, sub cupola Ateneului Român, dominat de invitaţi din Bănie, dar prezenţi au fost şi membri ai Guvernului, premierul Victor Ponta, ambasadori, parlamentari, reprezentanţi ai administraţiei publice locale, oameni de afaceri, chiar poate fi considerat un eveniment de referinţă, emblematic, cu o simbolistică grăitoare. Nu credem că mai există un precedent când în edificiul simbol al culturii naţionale – Ateneul Român – a respirat atât de convingător ceea ce numim de-acum Craiova Culturală.

S-a vorbit în termeni deloc emfatici despre amplitudinea spirituală a Craiovei, despre demersul său temerar în dobândirea statului de Capitală Culturală Europeană în 2021, s-au etalat dovezi elocvente în această privinţă, prin slide-uri. Nu s-a făcut paradă, ci s-a etalat stil. Spre a se dovedi cu discreţie că suntem aproape de acest orizont şi sunt asumate toate priorităţile din perspectiva reprezentativităţii. Iar ceea ce legitimează aspiraţiile Craiovei este tocmai efortul comunitar, nu doar al unor exponenţi, al unei elite gata de orice panou promoţional. Angajamentul, deloc incipient, pe fondul unei discreţii consonante cu miza pusă în joc, se resimte deja la nivelul mai tuturor instituţiilor de resort ale urbei. Şi trimite, dincolo de marja uşor umoristică, de folcloristică ad-hoc, la acel orgoliu oltenesc, despre care s-a scris o întreagă literatură.

Virtuozitate şi emoţie

Amfitrionii evenimentului – Luminiţa Fătu, preşedintele Asociaţiei Partenerilor Diplomaţilor Români, şi maestrul Tudor Gheorghe – au reuşit să placă publicului prin naturaleţe, spontaneitate, gust rafinat. Deschiderea întregului spectacol a revenit Orchestrei Simfonice a Filarmonicii „Oltenia”, condusă de  dirijorul Constantin Grigore, care a interpretat Rapsodia Română nr. 1 de George Enescu. În compania aceluiaşi ansamblu, muzicianul Alexandru Bălănescu, actualmente stabilit la Londra, a oferit publicului un fragment dintr-o compoziţie proprie, „Lorenzaccio” pentru vioară şi orchestră.

Radu Ionescu

Şi-au etalat apoi virtuozitatea, fiind şi premiaţi, în cadrul programului „România de Mâine”, promovat de MAE, şase mici ambasadori ai culturii româneşti, toţi de-a dreptul uimitori prin talentul lor, între aceştia aflându-se şi doi tineri artişti craioveni, Radu Ionescu (chitară) şi  (pian), de-acum cunoscuţi în lumea muzicii clasice drept autentice promisiuni. O emoţie deplină a aprins micuţa muntenegreancă, invitată specială a MAE, care studiază violoncelul la Bucureşti şi s-a exprimat cu o candoare specifică vârstei în limba română. Recitalul ei a prilejuit, în preambul, şi un moment de evocare a solicitudinii medicilor din această ţară la tragicul eveniment din vară, eforturile lor, dar şi ale voluntarilor muntenegreni, salvând vieţile mai multor copii români.

Andrei Radu

Într-un chibzuit desfăşurător de program, antamat de organizatori, inserturile rezervate exclusiv Craiovei, Capitală Culturală Europeană 2021, au fost bine plasate, evitându-se ostentaţia cu nedisimulat profesionalism artistic.  Recitatul lui Tudor Gheorghe, împreună cu orchestra „Nova”, condusă de Marius Hristescu, şi de „marii risipitori de frumos” din Orchestra Filarmonicii „Oltenia”, conform aşteptărilor, de reală ţinută, au potenţat doar o stare de spirit greu egalabilă a asistenţei – domni şi doamne în perfectă sincronie cu Aula Ateneului Român – generoasă în aplauze.

O alocuţiune caldă a Liei Olguţa Vasilescu – captivanta determinare a unui edil sub semnul spiritului Cetăţii

Elegantă de-a dreptul, într-o vestimentaţie de seară deloc provocatoare, primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, a rostit de la microfonul scenei Ateneului Român una din  bunele ei alocuţiuni, deşi de regulă angajează respect pentru expresia vorbită şi pentru cuvântul în genere. A fost expresivă, convingătoare, caldă, evitând orice inerţie, inadvertenţă, stângăcie sau bâlbă. Alocuţiunea a avut prospeţime, cadenţă şi impecabilă rostire. A vorbit despre Craiova nu doar ca despre oraşul său, cât despre ceea ce înseamnă, din punct de vedere cultural, la nivelul Olteniei şi, de ce nu, al Ţării. Şi a făcut-o fără inhibare, cursiv, coerent şi dezinvolt sub privirile premierului Victor Ponta, ale membrilor Guvernului, ale distinşilor ambasadori ş.a.m.d. Fără nici o maliţiozitate, şi-a depăşit statutul de primar, fie şi al unui mare municipiu sau, dacă vrem, a făcut onoare Craiovei. Inclusiv ca vector de imagine.

Lia Olguţa Vasilescu

Premierul, sedus de Bănie

Victor Ponta

La capătul unei zile cu program maraton, se subînţelege, prin prezenţa la Bucureşti a premierului chinez Li-Keqiang, dar şi a numeroşi prim-miniştri din Europa Centrală şi de Est, Victor Ponta a onorat invitaţia de a fi prezent la Ateneul Român şi, mai mult, a avut un mesaj „catalizator” pentru întregul demers de care discutam. „Primarul Craiovei mi-a zis la un moment dat că trebuie să mă decid. Şi m-am decis: Susţin Craiova pentru a deveni capitală culturală europeană în 2021”. O făgăduinţă deloc de circumstanţă lansată la Ateneul Român, care a augmentat pur şi simplu întreaga simbolistică a evenimentului. Seara însăşi devenind una de neuitat.

O frumoasă lume a Craiovei

Nu mă dau în vânt după lumea interbelică a Craiovei, despre care se spun atâtea şi atâtea lucruri convenabile. Există destule mărturii în această privinţă. Ar fi o impardonabilă scăpare să nu remarc frumoasa lume a Craiovei prezentă în foaierul Ateneului Român. Nimic la limita kitschului, nimic ostentativ, doar distincţie, civilitate şi bun gust. Şi am în vedere şi eleganta vestimentaţie. Şi dacă, furaţi de grijile cotidiene, uităm ceea ce suntem, şi împreună suntem lumea Craiovei, atât de permisiv stigmatizată, în atâtea rânduri, şi cu acceptul nostru, merită făcută o observaţie pertinentă despre frumoasa lume, în ţinută de gală şi decenţa ei desăvârşită, părăsită de grimasa plictisită, pe care am zărit-o aptă să valorifice complementaritatea culturii şi civilizaţiei. Fireşte, n-a fost vorba de o reîntâlnire a complementarităţilor, ci de altceva, în opinie personală, de mândria de a fi craiovean. Un combustibil energizant care, miercuri seara, la Ateneul Român, s-a făcut resimţit, la modul cel mai robust.

1 COMENTARIU

  1. Cuvinte frumoase, despre un eveniment frumos. Încearcă, cu greu, edilul să schimbe pas cu pas imaginea întreţinută si încurajată de fostul executiv, din oraş de interlopi, scuipatori de seminţe, craiovita vs restul oraşului, în unitate, frumos, ateneu si academie, capitală europeană. Din păcate gds nu se dezminte si este situată de prima parte.

Comments are closed.