După mai mulţi ani în care sistemul sanitar a avut de suferit de pe urma deficitului de personal, autorităţile sanitare au anunţat că posturile din Sănătate vor fi deblocate.În toată ţara ar urma să fie scoase la concurs 1.124 de posturi din domeniul sanitar, în special personal medical, medici de toate specialităţile, asistenţi medicali, moaşe şi infirmiere. Prioritate vor avea posturile care sunt deficitare: medici din domeniul anesteziei şi terapiei intensive, din domeniul psihiatriei. Numai în ultimul an, peste o sută de cadre medicale din judeţul Dolj, atât asistenţi medicali, cât şi medici, au îngroşat rândurile celor care au plecat peste hotare după ce în ţară nu şi-au găsit un loc de muncă.
Din cauza deficitului de personal, mai multe spitale au întâmpinat dificultăţi. Iar această realitate este confirmată nu doar de specialişti, ci şi de cifre. În aceste condiţii, deblocarea posturilor în sistemul sanitar a fost solicitată cu insistenţă, mai ales că toate specialităţile medicale se confruntă cu probleme, pornind de la radioterapie şi până la chirurgie toracică, respectiv chirurgie cardiovasculară. O situaţie similară există şi în cazul secţiilor de Anestezie Terapie Intensivă, specialitate de o importanţă maximă în salvarea de vieţi omeneşti, acolo unde necesarul ar fi de minimum 1.500 de cadre medicale. După calculele reprezentanţilor Colegiului Medicilor din România, anul trecut, în 27 de judeţe din întreaga ţară existau unităţi sanitare care funcţionau fără a fi acoperite din punct de vedere al personalului medical.
Săptămâna aceasta, Guvernul a adoptat un memorandum privind deblocarea a 1.124 de posturi în domeniul sanitar, urmând ca acestea să fie ocupate prin concurs. Potrivit Ministrului Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, în Guvern s-a discutat şi o anexă la memorandum prin care documentul va fi actualizat cu ultimele solicitări ale spitalelor din toată ţara.
Deblocarea posturilor ar putea opri exodul de medici
Plecarea cadrelor medicale din ţară nu mai este o noutate. Spre exemplu, în Dolj, numărul de medici care au solicitat Direcţiei de Sănătate Publică eliberarea certificatelor de conformitate ce atestă obţinerea titlului de medic, medic dentist, farmacist, medic specialist sau medic primar a depăşit în 2012 pragul de o sută. Aceste documente sunt necesare, în general, pentru a putea lucra în alte ţări din Uniunea Europeană.
Şi mai tentaţi să facă pasul către spitalele din afara ţării sunt însă absolvenţii facultăţilor de medicină şi medicii rezidenţi care nu au reuşit să-şi găsească un loc de muncă într-o unitate medicală din România. Printre statele preferate de doctorii doljeni se numără Anglia, Germania, Franţa, Italia, Belgia şi, într-un procent mai mic, ţările nordice.
Cei mai căutaţi sunt medicii de familie, urmaţi îndeaproape de chirurgi, specialişti în boli interne şi anestezie terapie intensivă. Aşa cum era de aşteptat, majoritatea doctorilor care pleacă sunt tineri. Chiar dacă există şi excepţii – medici cu vârsta peste 50 de ani –, cei mai hotărâţi să părăsească ţara rămân medicii rezidenţi, nemulţumiţi de condiţiile de muncă, dar mai ales de salarii.
Peste 14.000 de doctori au părăsit România în şapte ani
Potrivit datelor oferite de Colegiul Medicilor din România, din 2007 şi până în prezent peste 14.000 de medici au ales să plece peste graniţele ţării. Pentru pregătirea acestora statul român a investit peste 3,5 miliarde de euro. Şi mai îngrijorător este însă faptul că, anul trecut, s-a coborât sub pragul critic de 40.000 de medici cu liberă practică în Romania. La începutul acestui an, în cabinetele, clinicile şi spitalele din ţară lucrau doar 39.813 medici, comparativ cu 41.799 medici în 2012 şi 55.000 de medici în 1990, în condiţiile în care numărul de bolnavi a crescut constant.
Conform calculelor, dacă în centrele universitare, media doctorilor este de 3,6 la 1.000 de locuitori, zona rurală chiar are de suferit. Aşa se face că, la nivel naţional, rezultă o medie de numai 1,9 medici la 1.000 de locuitori.