Recentele dezvăluiri ale cotidianului „Le Monde” şi săptămânalului „Der Spiegel” privind supravegherea realizată de Agenţia Naţională de Securitate (NSA) a SUA în Franţa şi Germania s-au aflat în discuţia liderilor europeni reuniţi la Bruxelles. Cotidianul britanic „The Guardian” a publicat, joi seară, o nouă anchetă, plecând de la documentele obţinute de la ex-consultantul NSA Edward Snowden. Cotidianul britanic afirmă că NSA a pus sub ascultare telefoanele personale a 35 de lideri internaţionali. Potrivit unei note confidenţiale citate de „The Guardian”, agenţii NSA au obţinut coordonatele celor 35 de persoane, ale căror nume nu sunt menţionate în document, graţie unei reţele de înalţi responsabili, angajaţi inclusiv la Casa Albă, la Departamentul de Stat sau la Pentagon. Documentul, datat 27 octombrie 2006, a fost difuzat tuturor membrilor SID, biroul responsabil cu colectarea datelor de origine informatică. Nota, intitulată „Contactele pot ajuta SID în obţinerea numerelor de telefon demne de a fi vizate”, indică faptul că informaţiile în discuţie au fost obţinute graţie colaborării „unor oficiali americani, care au furnizat 200 de numere de telefon”, printre care şi ale celor 35 de lideri internaţionali. Se preconizează că aceste informaţii au permis accederea la alte informaţii interesante, care urmau să fie solicitate. Documentul notează însă că supravegherea „n-a adus decât puţine informaţii” NSA. Contactată de „The Guardian”, Casa Albă a refuzat joi, prin purtătorul său de cuvânt, Jay Carney, să comenteze atunci când a fost întrebat în legătură cu informaţiilor legate de ascultarea telefonul mobil al cancelarului Angela Merkel de către NSA. Cu toate astea, presa nu a abandonat subiectul şi, ieri, cotidianul german „Süddeutsche Zeitung”, citat de AFP, anunţa că spionarea convorbirilor cancelarului pe telefonul mobil ar fi fost efectuată de la ambasada SUA la Berlin. „Interceptările ar fi fost efectuate de un centru de interceptare denumit Special Collection Service (SCS)”, aflat sub responsabilitatea comună a NSA şi CIA şi care ar opera „în ambasade şi consulate americane din întreaga lume, cel mai adesea în secret”, scrie cotidianul. Care şi-a extras informaţiile din documentele furnizate tot de Edward Snowden. Alte documente, pe care acesta le-a furnizat săptămânalului „Der Spiegel” şi care au fost prezentate Guvernului german la sfârşitul săptămânii, nu permit totuşi datarea cu precizie a momentul în care a fost ascultat telefonul mobil al lui Merkel, continuă cotidianul german. În cursul acestei săptămâni, „Le Monde” a dezvăluit că şi Franţa ar fi fost vizată de această supraveghere a comunicaţiilor. Francois Hollande şi Angela Merkel, care s-au întâlnit joi la Bruxelles, înaintea summitului european dominat şi de această afacere, au exprimat caracterul „inacceptabil” al acestei situaţii şi necesitatea ieşirii din această perioadă, potrivit unei surse contactate de „Le Monde”. Cei 28 de lideri ai UE, reuniţi la Bruxelles pentru summitul de toamnă, au adoptat, însă, o poziţie minimalistă, constând într-o declaraţie comună, ce subliniază „intenţia Franţei şi Germaniei de a angaja discuţii cu SUA, în scopul găsirii, până la finele anului, unui acord privind relaţiile reciproce în acest domeniu”. Big Brother poate respira uşurat. Interesant este faptul că unele capitale n-au fost deloc entuziasmate de abordarea acestei discuţii, Regatul Unit considerând că „este vorba de competenţe naţionale şi nu se poate vorbi la nivel european”. Cu toate acestea, este greu de presupus că dezvăluirile din presă („Le Monde”, „The Guardian”, „Der Spiegel”) vor înceta curând şi presiunea lor asupra opiniei publice va putea fi desconsiderată.
