Umbrită de catastrofa feroviară de la Bretigny-sur-Orge (soldată cu şase morţi şi 30 de răniţi), sărbătoarea naţională a Franţei a debutat cu un omagiu al soldaţilor francezi şi malieni care au trecut pe sub Arcul de Trimf, pe Champs-Elysees, la Paris, înainte ca şeful statului, Francois Hollande, să ofere tradiţionalul interviu, televizat pe France 2 şi TF 1, la care nu a renunţat. Ceremonia a debutat la ora 10.00. Tot în ajunul marii sărbători, Franţa a pierdut, de asemenea, din partea agenţiilor de raiting tripul A, dar seara, poate palidă compensaţie, echipa sa de fotbal – tineret sub 20 de ani –, la Istanbul, şi-a adjudecat finala Campionatului mondial, pentru prima dată, în faţa reprezentativei similare a Uruguayului. Prezenţa trupelor africane, dar, de asemenea, a militarilor germani, croaţi, belgieni şi danezi la defilare a fost „un omagiu” al celor care contribuie la lichidarea terorismului pe teritoriul malian şi participă la construcţia preţioasei prietenii europene, a scris şeful statului în mesajul difuzat cu ocazia zilei de 14 Iulie. Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, preşedintele malian, Dioncounda Traore, preşedintele croat, Ivo Josipovici, s-au aflat printre invitaţii de onoare la marea sărbătoare. De asemenea, printre invitaţi au fost miniştrii Apărării din 13 ţări africane care participă la operaţiuni alături de forţele franceze, pentru eliminarea combatanţilor islamişti, încă prezenţi în nordul ţării, unde sunt prevăzute alegeri prezidenţiale la 28 iulie. Francois Hollande a salutat trupele franceze care constituie vârful de lance al operaţiunii „Serval”, descinse pe Champs Elysees. Şi asta la şase luni după ce, la 11 ianuarie a.c., 3.200 de militari s-au angajat în Mali. Francois Hollande a avut ocazia şi a dorit, pe 14 iulie a.c., „să redea Franţei o perspectivă, nu pentru un an sau doi, ci pentru viitori zece ani”, cum s-a confesat sâmbătă, la o recepţie a ministrului Apărării. Ieri, în cursul interviului televizat, luat de Claire Chazol şi Laurent Delahousse, s-a pronunţat în privinţa situaţiei din Mali şi Siria, dar şi a altor dosare internaţionale. Defilarea militară pe Champs Elysees, la care întreaga lume a privit, a adus 4.823 de bărbaţi şi femei, numeroase vehicule (265), avioane şi elicoptere moderne, din ultima generaţie. Elicopterele Tigre, blindatele uşoare VBC 1, cu eficacitate dovedită în Afganistan, noul avion de transport miliar Airbus A400M, s-au constituit în vedetele spectacolului. În fine, revenim la discuţia televizată de la Palatul Elysees: Francois Hollande a dorit să livreze „lumină pe primele 14 luni” de preşedinte. Confruntat cu o situaţie economică şi socială deosebite, el a încercat să ofere toate argumentele posibile. Bineînţeles, a vorbit şi de tratatul franco-german, mai ales că o brigadă franco-germană şi mai multe avioane germane, belgiene şi daneze au participat la defilare. Ca o concluzie: Franţa rămâne în grupul restrâns al celor mai dezvoltate naţiuni. E adevărat că actualul context, destul de puţin favorabil, nu încurajează vocile optimiste care, aflate în minoritate, riscă să fie din ce în ce mai puţin auzite. Vocaţia de ţară-pilot a UE rămâne. De aici şi prezenţa sporită pe scena internaţională. Din păcate pentru şeful statului nu există subiect mai delicat decât nivelul de trai. Aşa se explică scăderea cotei de popularitate. Spiritul critic al francezilor rămâne, în general, treaz şi nu e puţin într-o epocă de uniformizare a gândirii, la fel capacitatea de a protesta. Dar francezii rezistă cu un anume succes, oricum mai bine decât majoritatea celorlalte naţiuni, în faţa exceselor mondializării culturale: identitatea franceză este încă sănătoasă.
