Lituania, viitoarea preşedintă UE, nu este optimistă privind aderarea României la Schengen

0
361
Raimundas Karoblis

Lituania, care preia preşedinţia Uniunii Europene (UE) la 1 iulie, nu este optimistă cu privire la mult-amânata aderare a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, a declarat emisarul Vilniusului la Bruxelles, relatează site-ul Euractiv.com. Este „foarte dificil” să se promită ceva în legătură cu dificilul dosar al aderării României şi Bulgariei la Schengen, a declarat Raimundas Karoblis, reprezentantul permanent al Lituaniei la Bruxelles, într-o conferinţă susţinută în capitala belgiană în care a prezentat priorităţile preşedinţiei ţării sale. Comisia Europeană (CE) consideră că Bulgaria şi România sunt pregătite să adere la Schengen încă din 2010, dar un număr de state membre UE au blocat procesul, citând diverse motive, de la un control slab la frontiere, corupţie şi o lipsă de progrese în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) şi până la „beneficii turistice” pentru minorităţile etnice de romi din cele două ţări. O serie de preşedinţii UE au plasat aderarea României şi Bulgariei la Schengen între priorităţile lor, Ungaria şi Polonia fiind deosebit de angajate în avansarea dosarului, în 2011. Preşedinţiile care au urmat, daneză, cipriotă şi cea curentă, irlandeză, au fost, însă, mai puţin active, opoziţia Olandei fiind deosebit de puternică în această perioadă. Karoblis a declarat că „poate va fi bine” ca aderarea la Schengen să fie introdusă la capitolul „Open Europe” al priorităţilor ţării sale, potrivit Euractiv.com, însă a adăugat imediat că Lituania preferă să introducă pe lista de priorităţi zone în care pot fi atinse progrese în mod realist. „În ceea ce ne priveşte, având în vedere rezultatele, este foarte dificil să promitem ceva. Va depinde şi de ceea ce se va întâmpla pe teren, care vor fi progresele înregistrate în România şi Bulgaria, iar, pe de altă parte, de poziţia statelor membre ce au în continuare îngrijorări”, a declarat diplomatul. Karoblis a apreciat că aşa-numitul turism „social” sau „pentru primirea de ajutoare” a agravat cazul şi mai mult. Îngrijorările Marii Britanii şi Germaniei cresc înainte de anularea restricţiilor impuse muncitorilor din Romania şi Bulgaria în UE, care vor dispărea la 1 ianuarie 2014. În particular, populaţia de etnie romă din Bulgaria şi România este considerată drept o ameninţare la adresa fondurilor sociale ale ţărilor occidentale. „Vom încerca să analizăm posibilităţile şi să căutăm un acord în decembrie”, a spus diplomatul, referindu-se la Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne programat la 5-6 decembrie. Însă el a adăugat că nu este optimist în acest sens, având în vedere experienţa preşedinţiilor UE anterioare. „Sincer, până acum nu am observat îmbunătăţiri majore ale atmosferei în acest sens. Însă, da, este necesar să continuăm să insistăm şi să încercăm”, a subliniat Raimundas Karoblis, nuanţând că rămâne de văzut dacă soluţia va veni în timpul preşedinţiei Lituaniei sau unor „preşedinţii viitoare”.