Universitatea din Craiova a fost invitată să participe la dezbaterea publică a revizuirii Constituţiei României. Pentru că acest proces este deosebit de important pentru întreaga societate românească, conducerea instituţiei de învăţământ superior a cerut colectivului de drept constituţional al Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Administrative să realizeze un proiect de lege de revizuire a Constituţiei care să fie fundamentat doar pe consideraţii ştiinţifice şi care să răspundă nevoilor reale de protecţie a drepturilor şi libertăţilor persoanelor, de consolidare a democraţiei şi a statului de drept şi de funcţionalizare a sistemului constituţional şi politic. “Instituţia noastră a fost invitată să participe la dezbaterea publică de revizuire a Constituţiei României. Pentru că nu vrem să mimăm o dezbatere, ci vrem ca ea să fie reală, am cerut colectivului de drept constituţional al Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Administrative să realizeze un proiect complet de revizuire, care să fie axat pe competenţele ştiinţifice ale profesorilor, şi nu pe partipriuri politice. Colectivul de drept constituţional al facultăţii a realizat un astfel de proiect care va fi postat începând de astăzi (n. r – ieri 2 aprilie a.c.), pe site-ul www.ucv.ro în dezbatere publică. Vom dezbate proiectul public mai întâi dând posibilitatea profesorilor, studenţilor şi oricui doreşte să participe la această dezbatere, să trimită păreri sau propuneri despre proiect până în data de 15 aprilie, pentru ca apoi să dezbatem proiectul modificat la fiecare facultate a Universităţii din Craiova în perioada 15-20 aprilie” a afirmat prof. Univ. Dr. Dan Claudiu, rectorul Universităţii din Craiova.
“Constituţia României este imperfectă”
După analizarea şi integrarea în proiect a propunerilor comunităţii academice de la nivelul Universităţii din Craiova, acesta va fi prezentat şi discutat în fiecare facultate, în baza unui program ce urmează să fie comunicat, precum şi în cadrul Hexagonului Facultăţilor de Drept cu specialiştii în drept constituţional de la Universităţile din Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara şi Sibiu. Rezultatul acestor dezbateri va fi înaintat Forumului Constituţional şi Comisiei de Revizuire a Constituţiei României. “Constituţia României este imperfectă, ca orice altă operă constituţională sau legislativă. Din punctul nostru de vedere, disfuncţiile sistemice nu se datorează în primul rând Constituţiei, ci tipului de impuls politic şi social pe care sistemul constituţional îl primeşte din partea societăţii civile şi mai ales din partea partidelor politice. De aceea credem că orice revizuire a Constituţiei nu poate deveni oportună şi eficientă decât dacă este însoţită de măsuri structurale de corectare a impulsului politic care alimentează instituţiile juridice constituţionale. Aceste măsuri trebuie să privească în primul rând educaţia cetăţeanului, apoi sistemul societăţii civile înseşi şi doar conjugat cu acestea revizuirea textelor constituţionale”, a mai spus rectorul Universităţii din Craiova, prof. univ. dr. Dan Claudiu Dănişor.
Principalele idei care au stat la baza propunerii de revizuire a Constituţiei sunt următoarele:
Accentuarea protecţiei drepturilor şi libertăţilor persoanelor prin introducerea unui articol expres privind libertatea individuală printre principiile Constituţiei; dezvoltarea articolului 21 privind dreptul la un proces echitabil; extinderea ariei de protecţie a drepturilor şi libertăţilor fundamentale prin indicarea persoanelor ca titulari ai acestora, şi nu doar a cetăţenilor; asigurarea pentru procuror a unui statut de independenţă asemănător judecătorului, în acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului de La Strasbourg; continuarea tradiţiilor democraţiei parlamentare ale statului român prin păstrarea bicamerismului diferenţiat inspirat din Constituţia României din 1923 şi Legea electorală română din 1926; funcţionalizarea separaţiei puterilor în stat prin delimitarea rolului constituţional al Preşedintelui şi reglementarea clară a mecanismelor de interacţiune şi control reciproc dintre puteri (dizolvarea parlamentului, moţiunea de cenzură, angajarea răspunderii Guvernului); optimizarea modalităţii de constituire a Curţii Constituţionale, a sferei atribuţiilor acesteia şi stabilirea certă a efectelor juridice ale deciziilor sale; evidenţierea principiului general al pluralismului ca o garanţie a libertăţii în cadrul democraţiei constituţionale, şi nu doar a democraţiei înseşi; efectivizarea principiului autonomiei administrative locale prin reglementarea sa în cadrul principiilor generale ale Consituţiei şi precizarea componentelor sale (normativă, financiară, conttractuală, funcţională) şi a garanţiilor acestora.
