Lumea ca lume

0
579

Lovitură de stat în Gabon: Situaţie confuză în Libreville

Armata gaboneză a anunţat ieri că „pune capăt regimului în vigoare”, după ce rezultatele oficiale ale alegerilor prezidenţiale de sâmbătă tocmai confirmaseră victoria preşedintelui Ali Bongo –sprijinit de Franţa (acum în arest la domiciliu)- aflat la putere de 14 ani. Imediat după anunţul oficial al victoriei lui Ali Bongo (64,27% din voturi) în cursul nopţii de marţi spre miercuri, la postul de televiziune Gabon24, a apărut o duzină de militari, chiar din garda prezidenţială. Alături de aceştia s-au mai aflat membrii ai gărzii republicane, o unitate de elită, precum şi soldaţi şi ofiţeri ai armatei obişnuite. „Noi forţele de apărare şi securitate, unite în cadrul Comitetului pentru tranziţie şi restabilirea instituţiilor, în numele poporului gabonez, şi garant al protecţiei instituţiilor, am decis să apărăm pacea punând capăt regimului”. Lovitura de stat vine în mijlocul unui moment de restricţie, internetul fiind întrerupt în toată ţara. Militarii consideră că organizarea alegerilor „nu a îndeplinit condiţiile unui scrutin transparent, credibil şi incluziv”, aşa cum au sperat gabonezii. Aceştia au denunţat o guvernare iresponsabilă, imprevizibilă, care are ca rezultat o deteriorare continuă a coeziunii sociale, riscând să ducă ţara în haos. Toate instituţiile Republicii au fost dizolvate. Ali Bongo (64 ani) a fost ales în 2009, după moartea tatălui său Omar Bongo Ondibo, care a condus ţara, bogată în petrol, dar săracă, timp de 41 de ani. Contracandidatul lui Ali Bongo a fost Albert Ondo Ossa care a obţinut numai… 30,76% din voturi.

Grecia: Cel mai mare incendiu înregistrat vreodată în UE

Până ieri, incendiul forestier, aflat în a 12-a zi, de devastare a Parcului naţional Dadia din nord-estul ţării, acoperise 81.000 hectare, conform Observatorului european Copernic, ucisese 20 de persoane şi era considerat un dezasru ecologic şi economic. Grecia se confruntă cu cel mai mare incendiu înregistrat vreodată, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, marţi 29 august, menţionând că ţările membre UE mobilizează în prezent aproape jumătate din resrsele aeriene comune. Incendiul continuă să mistuie pădurea Dadia, zonă protejată de reţeaua europeană Natura 2000, recunoscută în lume ca loc de habitat sau hibernare pentru păsările răpitoare. Totul se derulează la graniţa greco-turcă, la 860 km de Atena. În apropiere, departamentul Rhodopes se confruntă cu incendii recidivate. Pe aceste două fronturi sunt mobilizaţi, după anumite statistici în total 475 de pompieri şi 100 de vehicule, avioane şi elicoptere. UE a trimis 11 avioane şi un elicopter din flota europeană, în ultimele zile, pentru a ajuta Grecia. Un impediment: vegetaţia este atât de deasă încât flăcările nu se văd, iar apa aruncată de pompieri de multe ori nu ajunge la vetrele care ard mocnit pe pământ. Săptămâna trecută 20 de persoane au fost găsite carbonizate, majoritatea migranţi, inclusiv copii, în apropiere de Alexandroupoli, capitala Evros, precum şi un cioban care a încercat să-şi salveze turma. Compus, ca structură silvică, din pini amestecaţi cu stejari, parcul Dadia se refăcea după incendiul din 2011. Pădurea era vitală pentru economia locală deoarece susţinea exploatarea forestieră şi apicultura, dar şi activităţile turistice, în departamentul Evros, unul dintre cele mai sărace din ţară. Păşunile au fost arse şi animalele nu mai au unde să păşuneze. Marţi premierul grec Kiriakos Mitsotakis, în cabinetul pe care îl conduce a discutat despre reîmpăduririle necesare, după incendiile pe muntele Parnes şi regiunea Evros. Ministrul Mediului, Theodoros Skilakakis, a anunţat că în regiunile vizate trebuie să înceapă lucrări de prevenţie a inundaţiilor pentru a se evita alunecările de teren odată cu ploile de toamnă. Sunt prevăzute compensaţii pentru păstori şi fermieri, precum şi pentru rezidenţii care şi-au pierdut casele. Guvernul atribuie incendiile din acest an schimbărilor climatice. Peste 120.000 hectare au fost afectate până acum în toată ţara potrivit estimărilor observatorului naţional grec.

Război în Ucraina: Declaraţiile Papei Francisc indignează Kievul

„Sunteţi copiii marii Rusii, ai marilor sfinţi, ai regilor, ai lui Petru cel Mare, ai Ecaterinei a II-a, a unui mare popor rus, de mare cultură şi mare umanitae”, a spus Papa Francisc unui grup de tineri catolici credincioşi, prezenţi într-o mare biserică din Sankt Petersburg. Purtătorul de cuvânt al ministerului ucrainian de Externe, Oleg Nikolenko, a numit mesajul Papei ca fiind „foarte nefericit”. „Cu acest tip de propagandă imperialistă, în sprijinul stâlpilor spirituali şi în numele necesităţii de a salva bunica Rusiei, Kremlinul justifică uciderea a mii de ucrainieni şi distrugerea a sute de oraşe şi sate. Este foarte regretabil că ideile marii puteri ruseşti, care sunt de fapt cauza agresivităţii cronice a Rusiei, ies conştient sau inconştient din gura Papei”, a cărui menire, în opinia noastră, este tocmai de a deschide ochii tineretului rus la traiectoria distructivă a liderilor ruşi aflaţi la putere. Purtătorul de cuvânt al Vaticanului, Matteo Bruni, a spus marţi că remarcile spontane ale suveranului Pontif au ca scop încurajarea tinerilor să participe şi să promoveze ceea ce este pozitiv în marea moştenire culturală şi spirituală a Rusiei. Papa Francisc cere în mod repetat pacea în Ucraina, deşi în primele luni după invazie a fost criticat că nu a numit Moscova drept agresor. La începutul acestui an Vaticanul a desemnat un cardinal de rang înalt pentru a încerca să negocieze pacea vizitând atât Moscova cât şi Kievul. Moscova a salutat declaraţia Papei: „Suveranul Pontif cunoaşte istoria Rusiei. Este foarte bine. Moştenirea nu se limitează doar la Petru şi Ecaterina” a mai spus Dmitri Peşkov. Partea neliniştitoare pentru Kiev este însă alta. Potrivit sondajelor scade sprijinul Ucrainei în SUA.

Rusia: Evgheni Prigojin îngropat în intimitate la Sankt Petersburg

Liderul grupării paramilitare ruse Wagner, Evgheni Prigojin, a fost înmormântat, printr-o ceremonie privată, a declarat serviciul său de presă, la cimitirul din Sankt Petersburg. După ce în iunie a condus o rebeliune repede avortată, împotriva comandanţilor militari ruşi, Prigojin a murit miercuri, cu mai mulţi colaboratori apropiaţi, prin prăbuţirea avionului care urma să-l aducă de la Moscova la Sankt Petersburg. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peşkov, a spus reporterilor acreditaţi, că nu cunoaşte detaliile serviciului religios şi Vladimir Putin nu avea în program o participare la funeralii. Nu s-au filtrat alte detalii de la această ceremonie. Varşovia şi ţările baltice au cerut luni ca Belarus să expulzeze grupul de mercenari ruşi, a declarat ministrul polonez de Interne, Marius Kaminski.

BRICS 11: Dimensiune nouă, doctrină geo-politică multilaterală

BRICS, pentru care va terbui găsit un alt acronim, are acum 11 membri: Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud, Argentina, Arabia Saudită, Iran, Egipt, Ethiopia şi Emiratele Arabe Unite. Ţări care reunesc peste 45% din populaţia lumii, adică de 4 ori populaţia totală a ţărilor membre G7 (Germania, Canada, SUA, Franţa, Italia, Japonia, Regatul Unit). China şi India, cele mai populate ţări asiatice, au ca partenere Brazilia şi Argentina, ţări cu cel mai ridicat PIB de pe continentul sud-american. O treime din PIB-ul mondial este deţinut acum de membrii acestei noi configuraţii a BRICS 11. În plus extinderea blocului, decisă în Africa de Sud, presupune sosirea a doi actori grei în producţia mondială de petrol: Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite. Care se alătură Rusiei (alt mare producător de petrol) deţinând astfel peste 40% din rezervele mondiale disponibile de ţiţei. Dacă Egiptul are canalul de Suez, o infrastructură majoră în comerţul şi transportul internaţional, Ethiopia a devenit poarta africană la „noul drum al mătăsii” conceput de China, care participă efectiv la construcţia de noi linii de cale ferată. Iranul şi Arabia Saudită, apropiate prin medierea Beijingului, au de asemenea ponderea lor. Aderarea ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2024, aşa cum a spus preşedintele sud-african Cyril Ramaphosa. Cu toate acestea rivalităţile rămân, în primul rând între China şi India, dar problemele internaţionale s-ar putea să aibă prioritate faţă de neînţelegerile regionale. În cadrul summit-ului Xi Jinping a exprimat un fel de doctrină geo-politică chineză, aplicabilă viitorului BRICS. Le Figaro a scris că entuziasmul a aproape 40 de ţări de a adera la BRICS mărturiseşte influenţa tot mai mare a ţărilor în curs de dezvoltare, pe scena mondială, iar The Guardian a exprimat opinia experţilor, conform căreia expansiunea BRICS este un semn al sprijinului larg din sud pentru reechilibrarea ordinii globale. În acelaşi timp extinderea BRICS este percepută de Occident ca o victorie pentru Rusia şi China.