Suntem în ultimele zile ale lunii mai 2022 şi un sondaj CURS (19-26 mai a.c.) oferă următoarea fotografie a poziţionării partidelor politice, în perspectiva unor potenţiale alegeri parlamentare: PSD – 35%, PNL – 23%, AUR – 10%, USR – 9%, PMP – 6%, UDMR – 5%, PU-SL – 5%. Avangarde, la comanda social-democraţilor, menţine PSD la 36% dar coboară PNL la 19% şi urcă USR la 11%. Sunt fotografii mai mult „platonice”, fiindcă suntem departe, deocamdată, de un scrutin electoral şi destule alte nelinişti ale omului de rând au devenit obsedante, cea mai apăsătoare fiind escaladarea nemiloasă a preţurilor. Greu de strunit chiar dacă liderul AUR, George Simion, pe lângă unele observaţii îndreptăţite, precum „neretezarea” atitudinilor iredentiste ale UDMR, inundarea pieţelor cu produse de o calitate dubioasă, nemodificarea PNRR, crede că social-democraţii puteau interveni „pentru ieftinirea preţurilor”. O exagerare, asupra căreia nu mai stăruim. Avem o guvernare, PNL-PSD-UDMR, nici de pus în ramă, dar nici de blamat fără argumente convingătoare, ca să ne aflăm în taină. Lăsăm la o parte faptul că o guvernare ideală e aproape o utopie. Toate ţările membre UE resimt consecinţele nemiloase ale invaziei ruse în Ucraina, cu cortegiul de sancţiuni economice de acum cunoscute şi suntem departe de nişte vremuri normale. Într-un context, precum cel pe care îl traversăm, cu îngrijorările de rigoare, eurodeputatul Rareş Bogdan, prim-vicepreşedinte al PNL ne încredinţează că „potrivit rezultatelor a 5 sondaje de opinie”, perspectiva pentru partidul său este să obţină la alegerile din… 2024, între 33%-36% din totalul voturilor românilor. Nu-l bănuiam pe Rareş Bogdan de acces la umor, dar acum îl validăm. E drept, ca orice lider matur, condiţionează rezultatul super-optimist de imperativul „a face ceea ce trebuie pentru România, a fi uniţi, coerenţi, a acţiona strategic” ş.a.m.d.. Condiţii, nu chiar uşor de îndeplinit. Rareş Bogdan, fost un adevărat jurnalist al naţiei, e de bună seamă devotat partidului său şi obligat moralmente să rămână optimist. N-a nimerit-o, îi reamintim, cu prognozarea rezultatului la ultimele alegeri locale, şi dacă nu greşesc nici cu previziunile pentru cele parlamentare. Asta nu îl împiedică să persevereze în evaluări hazardate, menite să menţină un tonus ridicat în rândul militanţilor, nu puţini, deloc satisfăcuţi, de actuala configuraţie a tripletei guvernamentale, infinit mai puţin gălăgioasă şi mai puţin predispusă la interminabile reproşuri reciproce. În fine, cum prea puţini sunt cei care sunt interesaţi, în acest moment, de deznodământul alegerilor de peste doi ani, discuţia este cam fără rost, chiar gratuită. Agreabilă, ca o zi de vară cu ploaie măruntă, fără intemperii, este postarea deputatului de Dolj, Ionuţ Stroe, şubrezit pesemne de normalitate şi criterii cuviincioase, despre „situaţia economică în care se află România”. În opinia sa, „marele atu al guvernărilor liberale fiind acela că economia şi mediul de afaceri pot să respire”. Nu-l contrazice, nici măcar „respiraţia” –de care vorbeşte-, pe mandatul de premier al actualului preşedinte al Senatului, Florin Cîţu, susţinut en-fanfare la alegerea ca vremelnic lider al partidului. Deputatul de Dolj Ionuţ Stroe este o realizare a democraţiei, accedând în Parlament în trei rânduri prin redistribuire de voturi, spre perplexitatea multora, care nu ştiu ce să mai creadă. Nu salută pacea socială, instituită de Guvernul condus de premierul Nicoale Ciucă, după o brambureală isterică, la un pas de caft generalizat, nu salută nici ceea ce s-a întâmplat de-a lungul celor 6 luni de guvernare în formatul actual. Nu am de tras concluzii. Constat însă că „unul zice hăis, altul cea”. Oricât am şti de multe, suntem mereu în căutarea noastră de sine şi de sens şi gata să ne înregimentăm suficienţi în tabăra care ne convine. Dacă ar fi ceva de salutat, şi este, acel ceva este o anume normalitate, aptă să şi producă unele rezultate în actul de guvernare, despre care se poate discuta. Oricum, cu mai mult temei, chiar mai justificat, decât ce se va întâmpla, în 2024 la alegerile pomenite de Rareş Bogdan.
