Destinaţie culturală: Casa Feraru din Craiova

0
694

         Casa Feraru din Craiova este un monument istoric de arhitectură aflat în apropierea zonei centrale a oraşului. Clădirea este situată pe Calea Unirii, la numărul 68, lângă Casa Schina şi vis-a-vis de Casa Grigorescu. Casa, care a aparţinut moşierului N. I. Ferarugăzduieşte, în prezent, Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor”.

          Cu o suprafaţă de 720m2 şi patru niveluri (subsol, parter, etaj şi mansardă),  Casa Feraru este o apariţie impozantă în peisajul arhitectural al Căii Unirii. La exterior se remarcă cele două balcoane şi ornamentaţia bogată, în special în partea superioară şi la nivelul acoperişului cu luminatoare decorative. Intrarea se face prin curte (nu are ieşire înspre stradă), de unde se intră în holul de la intrare şi apoi, urcând câteva trepte, în holul interior. La etaj se ajunge urcând o scară în formă de spirală. La interior ies în evidenţă  stucatura şi ornamentaţiile, pictura murală executată de pictorul Francisc Trybalski, dar şi mobilierul şi decoraţiunile. Casa Feraru a fost dotată cu sobe în stil renascentist, cu instalaţii sanitare realizate de Johann Laub (a lucrat şi la Hala Măcelarilor din fosta Piaţă Marşeu) şi instalaţii de lumină realizate de inginerul Florea Iliescu.

I. Feraru a fost proprietarul moşiei Verbiţa din partea de vest a judeţului Dolj. Conform site-ului Institutului de Cercetări Socio-Umane, la 26 mai 1912, el ar fi solicitat Primăriei Craiova autorizaţia pentru a construi „o casă pe proprietatea mea din strada Unirii nr. 140”. Clădirea ar fi fost construită în perioada 1912-1914, cu toate că, pe Lista Monumentelor Istorice, ea este datată la sfârșitul secolului al XIX-lea. Casa a fost construită în stilul academismului francez după planurile inginerului craiovean Alfred Vincenz. Fost arhitect al Primăriei Craiova, dar şi conservator al secţiei etnografice a Muzeului Olteniei, Vincenz a proiectat pentru numeroşi proprietari din Craiova acelor timpuri, aducându-şi contribuţia la bogăţia edilitară a urbei. Edificiul şi-a schimbat de numeroase ori proprietarul de-a lungul ultimului secol. În anul 1919, imobilul a fost vândut avocatului craiovean D. Fortunescu, fratele marelui profesor craiovean Constantin D. Fortunescu. Urmaşul acestuia, Nicolae D. Fortunescu, l-a vândut în noiembrie 1942 Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, în vederea funcţionării în incinta edificiului a unui laborator veterinar. Din cauza faptului că a fost considerată improprie pentru Ministerul Agriculturii, fosta Casă Feraru a fost cedată în 1943 Ministerului Învaţământului. Ulterior, clădirea a trecut în patrimoniul altor instituţii, fiind sediul Primăriei Craiova, al Asociaţiei Române pentru strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică (ARLUS), al Casei Pionierilor şi al Inspectoratului Şcolar. Începând cu anul 1983, Casa Feraru a găzduit filiala Academiei Române din Craiova, în prezent Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor”.

ANA-MARIA PETOLESCU