Europarlamentarul Marian Jean Marinescu: „După Brexit, Uniunii Europene îi va fi greu să-i mai spună vreunui stat să iasă afară…chiar şi Ungariei”

1
162

         Europarlamentarul Marian Jean Marinescu a vorbit într-un amplu interviu acordat cotidianului regional Cuvântul Libertăţii, despre ceea ce a realizat în 2019 şi ce îşi propune să facă la Bruxelles şi la Strasbourg în anul ce bate la uşă. Uniunea Europeană va fi pusă la grele încercări şi în 2020, plecarea Marii Britanii din marea familie şi încercările lui Viktor Orban de a crea o nouă construcţie în interiorul UE, sunt adevărate teme şi ele trebuie să aibă soluţii europene, inteligente. Noul mandat de deputat european şi negocierea ca la carte a politicii de transport a Europei au însemnat pentru Marian Jean Marinescu cele mai importante împliniri, la care se adaugă şi una de suflet…nepoţelul, care a împlinit anul acesta vârsta de doi anişori.

Suntem pe final de an, care este cea mai mare împlinire ?

Nepoţelul meu, care anul acesta a împlinit doi anişori. E cea mai mare împlinire şi bucurie a mea şi a familiei mele.

 

          Foarte frumos, să vă trăiască! Iar în plan profesional?

Am negociat politica de transport a Europei. E cea mai mare realizare. Vorbim de un buget de este 40 miliarde de euro pentri facilitarea de conectare a Europei. Am negociat şi cu Consiliul şi cu Comisia. Nu a fost uşor deloc. S-a votat apoi în Parlamentul European şi această politică înseamnă proiecte în infrastructură, atât în calea ferată, cât şi în infrastructura de energie, în special interconectori între statele membre şi nu în ultimul rând,  reţele de gaze, inclusiv BRUA are finanţare de la această facilitare. Tot în politica de transport a Europei intră şi conectare de comunicaţii – pe viitorul exerciţiu financiar, în special pentru 5G, dacă o să fie clienţi şi o să considere că este eficient.

 

Dumneavoastră faceţi politica de transport a Uniunii Europene, iar noi stăm cel mai prost la infrastructură…pare aşa un paradox. Unde e de fapt problema ? De ce nu reuşim să facem ceva mai mult ?

Reţeau de TNT nu am făcut-o eu, a fost altcineva raportor, dar am avut şi eu contribuţia mea. De exemplu, am pus pe hartă Bucureşti- Craiova- Severin- Lugoj şi Iaşi – Tg Mureş. Eu le-am pus pe cele două pe harta autostrăzilor. Noi nu facem pentru că nu am vrut să facem, nu am ştiut să facem, pentru că am avut incompetenţi acolo unde era nevoie de decizie şi de bună voinţă, pentru că în ceea ce priveşte infrastructura, România are imaginea de ţară că aici, se poate face orice. Nu ştiu cum organizăm noi licitaţiile, nu ştiu ce fel de firme câştigă aceste licitaţii, că nici nu se termină lucrările şi constată că se surupă drumurile, crapă autostrăzile, liniile de cale ferată deviate. Adică, aceşti constructori execută lucrările foarte prost, pentru că ştiu că nu sunt traşi la răspundere. De ce ? Ştiu ei de ce…şi unii şi alţii. Când eram inginer la Institutul de la Fabrica de Avioane făceam până la Bucureşti două ore şi 20 de minute, iar săptămâna trecută, am făcut 3 ore şi 40 de minute.

„M-au ajutat oamenii pentru că au venit la vot”

         V-aţi aşteptat să mai câştigaţi un mandat de deputat european la aceste alegeri, ţinând cont că era pe locul 10 ?

Nu. Nu m-am aşteptat. Îmi setasem calculatorul pentru o altă viaţă. Îmi făcusem o altă agendă zilnică. Dar asta nu a însemnat că eu nu trebuie să fac campanie. În fond, am fost 12 ani deputat european. Şi alţii au făcut campanie pentru mine, aşa că şi eu trebuia să fac pentru alţii. Până la urmă m-au ajutat oamenii pentru că au venit la vot şi totodată, pentru că au votat PNL şi aşa am ajuns şi eu deputat european. Dacă mă uit pe listă am fost ultimul dintre parlamentarii în funcţie. Adică, am fost considerat cel mai slab…Alţii spuneau că sunt cel mai bun. Dar aşa e viaţa.

               

            Şi care sunt proiectele creionate pentru 2020 ?

Întâi, trebuie să finalizez facilitarea de conectare a Europei. Aştept propunereea  Cosiliului European pentru ca să pot să reiau negocierea, pentru că procedura prin  care se negociază acum bugetul este o procedură propusă de mine şi acceptată de tot Parlamentul European, adică, negociem cu bani puşi în textul regulamentului. Al doilea proiect este „Cerul Unic European” şi sper ca anul viitor să-l putem să-l finalizăm.

 

               Dar totuşi unde se blochează acest proiect ?

Sunt aşa numiţii prestatori de servicii, companii de stat, absolut peste tot, care au monopol şi  numai ele pot să controleze traficul aerian în spaţiul aerian al ţării respective. Iar acolo unde este monopol, apar şi astfel de probleme. Şi uite aşa, peste 14.000 de controlori de trafic reglementează viaţa a miliarde de pasageri. Iniţial aceşti prestatori de servicii spun că trebuie să se facă ceva, cad şi ei de acord asupra faptului că aşa nu se mai poate, dar când se ajunge la ceva concret, încep să amintească de suveranitate, de spaţiu aerian naţional….Dar, totul este de fapt pe bani. Dacă se vrea o altă politică pe spaţiul aerian, rutele de zbor se schimbă, desigur. Pe România de exemplu, vor fi mai multe rute aeriane, iar pe alte state mai puţine rute, adică, se iau din bani . Şi în loc să stăm la masă să vorbim, ca să le pot explica că nu se pierd bani, ei preferă să blocheze proiectul. Se vrea reducere de emisii, Cerul Unic European poate să reducă cu 10% emisiile. Preşedinţia germană a promis că totuşi va face ceva.

„Pachetul de mobilitate nu este corect”

            În regulă, să continuăm….

Pe lângă Cerul Unic European mai am un studiu pilot pe spaţiu, pe un sistem de mangement de trafic în spaţiu, care va începe probabil la începutul anului 2020, dar şi un proiect pilot pe turism, foarte important. Dacă se face ceea ce scrie acolo, vom avea în sfârşit o bază pentru un turism dedicat oamenilor, nu neapărat dedicat doar hotelierilor şi agenţiilor de turism. Pe de altă parte, am fost vicepreşedinte al Grupului „Cer şi Spaţiu”, iar acum voi fi preşedinte. Şi vreau ca din această poziţie să fac foarte multe acţiuni legate de industria spaţială, adică să realizez o conexiune foarte puternică între legislator şi industrie.

 

Dar despre pachetul de mobilitare ce ne puteţi spune, am văzut diverse declaraţii în ultima perioadă pe acest subiect ?

Pachetul de mobilitate este din păcate, un exemplu de ce se poate face negativ atunci când statele membre se implică şi presează foarte mult într-o anumită direcţie. Pachetul de mobilitate a ajuns la un acord acum câteva zile. Dar, după părerea mea nu este corect şi asta pentru că sunt acolo câteva prevederi incorecte. Una dintre aceste prevederi afectează marele pact ecologic, pentru că la 16 ore după ce a fost prezentat acest pact, tu pui în regulament, că la opt săptămâni camioanele trebuie să se întoarcă acasă, indiferent dacă sunt goale sau pline, adică pui emisii pe cer fără niciun fel de câştig. Iar în al doilea rând, mai sunt prevederi acolo care încalcă libertatea de circulaţie a serviciilor.

“Să-i mulţumim domnului Macron… poate vrea să care greviştii cu camioanele”

              Cine se face vinovat sau cui trebuie să-i “mulţumim” ? E clar că cele mai afectate sunt statetele din Estul Europei, implicit, transportatorii din România.

Să-i mulţumim domnului Macron pentru acest pachet, el l-a dorit foarte tare, poate vrea să care greviştii cu camioanele. Reacţia noastră, adică, a unui grup de europarlamentari români a fost de foarte lungă durată, l-am blocat de mai multe ori în Parlament. Vom vedea ce se întâmplă la votul din ianuarie, prima data în Comisii, apoi, în Plen. Doamna comisar Vălean s-a mişcat foarte bine, iar în urmă cu câteva zile, Comisia Europeană a publicat o declaraţie prin care consider că acest pachet are grave probleme, atât în ceea ce priveşte lupta împotriva schimbărilor climatice, cât şi piaţă internă. În acest context, Comisia Europeană va elabora un studiu de impact, independent şi va face notificări la acest pachet, ceea ce este o mare lovitură la adresa susţinătorilor. Sunt deja reacţii din partea ambasadorilor, a deputaţilor. Sunt şi reacţii pozitive, desigur.

 

Dar parcă domnul Macron a fost şi prin România….

Da, aşa este. Domnul Macron a fost şi prin România, pentru Directiva de detaşare, considerând că în felul acesta protejează dreptul la muncă a celor din Franţa şi a celor din statele occidentale. Dar s-a înşelat. Macron a cerut o lege specială. Şi Comisia Europeană a venit imediat cu nişte proiecte de regulamente, dar fără să aibă la bază un studiu de impact. Însă, ceea ce vreau să subliniez, este că acum, Comisia Europeană, la indicaţiile comisarului Adina Vălean, a avut o reacţie corectă, foarte bună şi are şanse foarte mari să se întâmple pentru că este timp suficient, sunt doi ani de zile până la data de aplicare. În mod cert, vor fi şi state membre care vor ataca la Curte acele regulamente, Ungaria, în mod cert, eu sper ca şi România. Oricum eu o voi face şi în nume personal, pentru că pot, deoarece este inadmisibil ceea ce s-a întâmplat.

 

Tot aţi adus Ungaria în discuţie… pe 14 decembrie, la Timişoara,  a fost Viktor Orban şi a vorbit de o nouă construcţie…”Europa Centrală”, cu statele din jurul Ungariei. Cum vedeţi aceste declaraţii ?

Declaraţiile lui Viktor Orban au dus la activarea articolului 7 pentru Ungaria. Adică, nu trec chiar neobservate la Bruxelles. Însă, Orban ştie că UE trece şi printr-un moment delicat şi profită. Uniunii îi va fi greu, mai ales acum, după Brexit, să-i spună  unei ţări… “afară”. Declaraţiile lui Orban sunt complet deplasate, dar până la urmă vor avea repercursiuni destul de mari, dar e o problemă pentru UE să înceapă să lucreze împotriva altul stat. Dar dacă lucrurile se iau în serios vor da ei înapoi. Dar să ajungi într-o ţară vecină şi să ai astfel de declaraţii, mi se pare cam deplasat. Orban încearcă oricum să facă o altă Axă…

 

Ce le uraţi românilor, la final de an ?

Sănătate, pentru că dacă suntem sănătoşi putem să facem tot ceea ce ne  propunem.

1 COMENTARIU

Comments are closed.