Domeniul Coroanei Segarcea: Recunoaştere unanimă!

0
70

Mihai Anghel

Vinurile „Domeniul Coroanei Segarcea” nu mai au nevoie de elogii. Sunt deja validate pe piaţa vinului, deja consacrate prin numărul mare de premii anuale la concursurile internaţionale. „Domeniul Coroanei Segarcea” a devenit expresia unui potenţial viticol doljean atestat, încă nevalorificat adecvat şi, peste toate, un motiv de mândrie oltenească. Încă mai putem fi competitivi. Încă mai putem avea nădejdi într-o revigorare ce se amână. Încă nu totul este pierdut. Povestea vinurilor de Segarcea, geneza acestui plai viticol, este veche şi istoricii craioveni Dincă Ciobotea şi Ion Zarzără o deapănă, cu argumente autentice, de arhivă, în agreabila monografie „Istoria Domeniului Coroanei de la Segarcea Dolj” (Ed. Sitech, 2011). Şi dacă se poate vorbi de o continuitate firească pe Dealul Robului, pe acelaşi generos pământ şi sub acelaşi soare, într-o altă filosofie, prin adaptarea întregii tehnologii de vinificaţie la standardele sofisticate ale Uniunii Europene, vinurile obţinute aici au dobândit, de dată recentă, pe lângă inegalabilul buchet de arome, eleganţă, ţinută aristocratică, savoare, suflet, prospeţime. Şi meritul deplin pentru această adevărată restaurare a unui consacrat plai viticol, menţionat şi de merituoşi oenologi, în scrierile lor, revine, neîndoielnic, lui Mihai Anghel, proprietarul întregii exploatări agricole. De la început, adică după 2004, s-a demarat un proiect fabulos, nu atât pentru conservarea a ceea ce exista, cât pentru a se conferi adevăratul prestigiu unor vinuri de clasă. Întreaga plantaţie, de 300 ha, a fost defrişată şi replantată cu sortimentul de soiuri consacrat, crama a devenit o construcţie de avangardă, în arhitectura specifică a acestui domeniu, iar tehnologia de vinificaţie schimbată radical, adică pliată pe normele europene. Atingerea celor mai ridicate exigenţe de pe piaţa internaţională a vinurilor a necesitat investiţii masive, competenţă, dar şi trudă. Acum, la capătul unui an agricol generos, budanele cramei Segarcea, strălucind de curăţenie şi bun gust, păstrează în pântecele lor adevărate licori miraculoase, sub denumirea de Sauvignon blanc, Fetească albă, Tămâioasă românească, Cabernet sauvignon, Merlot, Fetească neagră, Riesling italian, Muscat ottonel, Chardonais.

Medalii peste medalii

Pentru vinurile „Domeniul Coroanei Segarcea”, deja binecunoscute pe piaţa internă, dar şi externă, este vremea medaliilor. La orice concurs internaţional la care participă, vinurile albe şi roşii sunt sistematic premiate, întregind o salbă de medalii, încât Mihai Anghel chiar nu le mai ştie numărul. Poate, în schimb, savura altceva, şi anume izbânda. Ce şi-a propus în urmă cu aproape opt ani a izbândit. În acest moment, structura pe soiuri a celor 300 ha de vie pe rod arată cam aşa: 60% soiuri pentru vinuri roşii; 30% soiuri pentru vinuri albe şi 10% soiuri pentru vinuri aromate. O vie modernă, cu soiuri nobile, în plin potenţial de rodire, întreţinută cu migală, după cele mai avansate tehnologii, nu poate răspunde decât adecvat, adică prin producţii rezonabile, trudei şi competenţei profesionale a celor care o gestionează. Pe Dealul Robului, ca peste tot, un an nu seamănă cu altul şi bobul de strugure colectează dulceaţa pe care o facilitează strălucirea soarelui, dar şi umiditatea solului şi cea atmosferică. O particularitate distinctă, dacă nu inegalabilă, este prezenţa în structura soiurilor a Muscatului Frontignan, deşi vinurile roşii (Pinot Noir sau Cabernet Sauvignon) întrunesc toate sufragiile. Cum anul care se încheie a fost unul bun, din toate punctele de vedere, inclusiv climatic, vinurile obţinute nu pot fi definitite decât ca „excepţionale”.

Ce spune Mihai Anghel

Fireşte, nu discuţia despre vinurile „Domeniul Coroanei Segarcea” revine, obsedant, în discursul lui Mihai Anghel. Ştie şi el, deja, că la cramă s-a finalizat, în mod fericit, un proiect în care a investit încredere. De treburile oenologice se ocupă soţia sa, Cornelia Anghel, şi colaboratorii acesteia, cu toţii destoinici. Când vorbeşte de vinuri, Mihai Anghel nu uită să menţioneze „intoxicarea” pieţei cu vinuri contrafăcute, care fac un rău greu de comensurat. Despre ceea ce se consumă prin localităţile doljene nici nu vrea să audă. Şi are dreptate. Când intri în competiţie cu vinurile franceze, italiene, spaniole şi portugheze dobândeşti rafinament şi gusturi selecte. Forţând puţin lucrurile, am putea spune că la „Domeniul Coroanei Segarcea” nici un rabat exigenţei nu este îngăduit. Sau, mai exact, orice greşeală se plăteşte.

Furnizor al Casei Regale

La 14 septembrie 2010, după 68 de ani de la ultima descindere făcută la Segarcea, Regele Mihai I, însoţit de Principesa Margareta, a vizitat crama „Domeniul Coroanei”, a discutat cu proprietarii companiei despre reabilitarea palatului vinului, despre tehnologiile promovate, prilej de acordare a titlului de furnizor al Casei Regale pentru următorii trei ani. Fireşte, după o degustare a soiurilor de vin. Cotidianul nostru a scris, la vremea respectivă, despre acest moment. Se spune, şi nu din curtoazie, că vinurile obţinute de „Domeniul Coroanei Segarcea” au fost, de-a lungul timpului, alături de regii României, la toate marile recepţii. Nu-i mai puţin adevărat că şi liderii politici ai vremurilor recente s-au lăsat seduşi de savoarea acestor licori, curate precum lacrima, cu arome îmbietoare. De fapt, întreg peisajul viticol în care se regăseşte crama, modernizată structural, se înfăţişează ochiului ca un însemn al profesionalismului, bunului gust şi al unei vocaţii greu egalabile. Există, se subînţelege, numeroase poveşti „de culise” care, depănate în faţa unui pahar cu vin, dominat de prospeţime, induc sentimentul că, de fapt, întreaga cramă ascunde o istorie enigmatică, singurul regret rămânând acela că toate cotloanele sunt mute. Dacă ar mai trebui ceva adăugat este doar faptul că vinurile produse la Segarcea au o putere mare de învechire, ceea ce le face apte a sta alături de vinurile aristocratice ale bătrânului continent. Oricum, rar poţi identifica, pe toată întinderea Doljului, un perimetru atât de incitant privirii, dar şi simţurilor olfactive.

ANA-MARIA GEBĂILĂ şi MIRCEA CANŢĂR