După ce relaţiile diplomatice dintre Cuba şi SUA au fost restabilite, Havana mizează pe cultura sa, dorind să devină capitala culturală a regiunii Caraibelor. Poziţia geografică a Cubei, care o face o ţară strategică, prin posibilitatea accederii la Canalul Panama sau viitorul Canal Nicaragua, între Atlantic şi Pacific, oferă posibilitatea valorificării unui atu important, între cele două subcontinente. Anul acesta, Cuba a avut trei vizite remarcabile, începând cu a preşedintelui francez, Hollande, o premieră pentru un şef de stat francez, apoi a lui John Kerry, la 14 august, cu ocazia inaugurării ambasadei americane din Havana, iar la finele lunii septembrie, a primului papă latino-american, cu imens rol în stabilirea relaţiilor diplomatice dintre SUA şi Cuba, Jorge Bergoglio, Papa Francis. Fiecare din aceste vizite a prilejuit gazdelor să prezinte eforturile lor în domeniul partimonial şi cultural. Numeroşi artişti plastici, cineaşti, scriitori au trecut, în anii din urmă, prin Havana spre a vedea transformările societăţii cubaneze, după ascensiunea la putere a lui Raul Castro. Figura marelui scriitor Hemingway nu a fost niciodată atât de vizibilă la Havana, el fiind singurul scriitor sud-american, bun prieten cu Fidel Castro, dar şi Bill Clinton. Inclusiv secretarul american de stat, John Kerry, a vizitat casa marelui scriitor după inaugurarea ambasadei americane. Se spune că Hemingway eclipsează icoana revoluţiei cubaneze, Che Guevara. O simbolistă aparte o are transformarea unui post de poliţie în galerie de artă. Muzeul de Arte Frumoase, situat între fostul palat prezindenţial – devenit muzeu al revoluiţiei, şi parcul Central, face figură de navă amiral în exprimarea culturală a oraşului. Bogată în festivaluri, Havana vrea să-şi valorifice muzeele şi creaţia atelierelor artistice, sub emblema „fabrică de artă cubaneză”, nu doar plaja atrăgătoare, dintotdeauna. Faptul că Havana caută să devină o atracţie culturală, pentru toţi turiştii ei, este un fapt remarcabil şi nu scapă atenţiei.
