Ce secret ascund nisipurile de la Călărași

0
166

Vița-de-vie a fost dintotdeauna cultivată pe nisipurile prielnice de la Călărași. Deși puțini oameni mai știu acest lucru, în lunca Dunării strugurii erau odată cu mult mai prețuiți decât pepenii verzi care împânzesc câmpurile când vine primăvara. Localnicii mai în vârstă își amintesc că, în anii când s-a instalat comunismul, viile erau cam peste tot pe rod, ceea ce demonstrează că fuseseră plantate cu mulți ani în urmă, coborându-se chiar până la anul 1910. Soiurile de roșioară au făcut istorie, fiind apreciate pentru aroma deosebită și pentru dulceața lor. Rătăcite printre bostani, se mai ivesc pe ici pe colo câteva petece cu viță-de-vie, unele încăpățânându-se să reziste deși nu mai sunt muncite, fiind abandonate chiar de proprietari. Autoritățile încearcă acum să le trezească localnicilor interesul pentru cultura viței-de-vie, arătându-le care ar fi avantajele dacă s-ar întoarce la această îndelungată tradiție viticolă.   

Roșu și verde, soiul de roșioară se potrivește cel mai bine nisipurilor fierbinți de la Călărași. Lumina și solul sunt numai bune pentru ca vița-de-vie să se dezvolte în condiții optime, iar localnicii știu aceste lucruri din cele mai vechi timpuri, dovadă fiind terenurile întinse care se plantau aici odinioară. Specialiștii sunt de părere că vița-de-vie din soiul de roșioară se cultivă chiar mai ușor decât în alte zone viticole ale județului fiindcă nu are nevoie de un portaltoi care să îl protejeze de atacurile filoxerei, un dăunător ce le dă mari bătăi de cap oamenilor. În 1977, la Călărași se obținea o producție-record, care acum pare aproape ireală. De pe cele 1.500 de hectare cultivate, s-a obținut o cantitate de 17.500 de kilograme de struguri. Șeful de fermă care a reușit această performanță a fost premiat la nivel național, fiind nimeni altul decât actualul primar al localității, Vergică Șovăilă, care este horticultor de profesie.

Cabernet și Merlot, vinurile nobile produse odinioară

Vița-de-vie rodea suficient de mult încât la Călărași s-a înființat și o cramă care abia făcea față producțiilor care veneau din câmp. Depozitul pentru struguri, care a fost construit la marginea comunei, devenea neîncăpător toamna, fiindcă atunci viile se culegeau mult mai târziu decât acum, undeva la sfârșitul lunii septembrie, chiar în octombrie. Aduși la cramă, strugurii erau procesați respectându-se tot procesul tehnologic, fiindcă acolo exista toată gama de utilaje necesare vinificării. Localnicii își amintesc cum încăperile boltite din cărămidă erau ticsite cu butoaiele uriașe din lemn de stejar în care vinul era lăsat la maturat. Din soiul de roșioară se produceau vinurile roșii de Cabernet și Merlot, dar și vinul alb Riesling. În crama de la Călărași se producea și o băutură din must alcolizat, care era livrată îndeosebi pe piața rusească.

Fără struguri, crama s-a desființat

Din păcate, tot acest lanț al producției s-a rupt la câțiva ani după revoluția din decembrie 1989. Vița-de-vie a început să fie muncită din ce în ce mai puțin, fiind înlocuită treptat de cultura pepenilor verzi în care localnicii excelează acum. Producțiile de struguri au ajuns să fie aproape insignifiante, așa încât crama aproape că nu și-a mai găsit rostul. După un timp, chiar persoana care a cumpărat-o după privatizare a decis să-i schimbe destinația. Butoaiele au fost îngrămădite într-una din camere, laolaltă cu toate utilajele care altădată funcționau la capacitate maximă, restul clădirii transformându-se într-un depozit. Acum, cine trece pe la poarta fostei crame, nu mai recunoaște nimic din ce a fost odată. În clădirile în care localnicii din Călărași aduceau sutele de kilograme de struguri funcționează acum un magazin de mobilă second-hand, importată din Germania.

„Dorim să reînviem tradiția culturii de roșioară”

Culesul viilor tocmai s-a încheiat la Călărași și îmbucurător este faptul că, ușor-ușor, localnicii își îndreaptă din nou atenția spre această cultură. Din cele 500 de hectare cultivate cu viță-de-vie, doar 200 sunt lucrate de către proprietari. Primarul localității, Vergică Șovăilă, spune că se simte un ușor progres deoarece în alți ani rămâneau nemuncite mai multe plaiuri cu vii. „Călărașiul are o tradiție în ceea ce privește cultivatul viei. Ani de zile, de pe aceste pământuri, s-au obținut producții-record pe soiurile de roșioară. Acum am dori să reînviem această tradiție, cu atât mai mult cu cât specialiștii spun că nisipurile noastre sunt foarte bune pentru viticultură. Din punctul meu de vedere, este chiar și mai rentabil să te ocupi de vița-de-vie decât de lubeniță. Și pot să vă demonstrez matematic acest lucru”, spunea, ieri, Vergică Șovăilă.

De ce vița-de-vie este mai avantajoasă decât lubeniță

În opinia opinia fostului viticultor, vița-de-vie primează în fața pepenilor verzi din mai multe puncte de vedere. Pe de o parte, odată înființată, plantația cu viță începe să aducă profit după primii doi ani de când intră pe rod. Comparativ, la lubeniță este nevoie de o investiție în așezarea culturii în fiecare primăvară. Tratamentele, consideră acesta, sunt mai multe și mai costisitoare la lubeniță decât la vie. În timp ce pepenii verzi au nevoie de multă apă, strugurii de roșioară sunt rezistenți la secetă și chiar la dăunători. Avantajele vin și după recoltare. „Oamenii trebuie să se gândească și la faptul că riscă să piardă o mare cantitate de pepeni dacă nu reușesc să-i vândă. Lubenițe se pătează, ceea ce înseamnă că sunt stricate și sunt bune de aruncat. Pe când strugurii, chiar dacă nu sunt vânduți și se alterează între timp, nu se aruncă nimic. Ei pot fi folosiți la produsul vinului sau, în cel mai rău caz, pentru țuică. Trăgând linie, eu cred că un hectar de viță-de-vie este mult mai avantajos pentru cultivator decât unul cu lubeniță. Exceptând, evident, faptul că trebuie să ai bani ca să începi cultura”, explică pragmatic primarul Vergică Șovăilă.

Tinerii specialiști, o speranță pentru agricultori

Primul pas spre redobândirea încrederii în cultura de vița-de-vie o fac tot autoritățile locale. Pentru că este nevoie de specialiști, Primăria Călărași încearcă să sprijine activitatea Liceului Agricol „Petre Baniță”, unul din cele 36 de licee cu profil agricol din țară. Potrivit primarului, se încearcă, pe Măsura 7.2, achiziționarea de tractoare și utilaje agricole pentru mini-ferma agricolă a unității de învățământ. Tot cu fonduri europene, vor fi amenajate și două sere, una pentru produs material săditor și alta pentru producție, în care să dobândească experiența necesară elevii liceului. De asemenea, fosta cantina a liceului urmează să fie transformată într-un laborator pentru analiza plantelor. „Încercăm să-i ajutăm pe acești tineri să învețe ceva practic. Oamenii vin și întreabă despre tratamente și tehnologii, ceea ce înseamnă că au mare nevoie de oameni școliți care să le explice cum trebuie să facă agricultură”.

Pe mâna tinerilor specialiști care vor ieși de pe băncile liceului ar trebui să ajungă și terenurile cu viță-de-vie, care sunt abandonate acum pe câmpurile de la Călărași. Și fiindcă natura a demonstrat că această cultură se potrivește de minune pe solurile nisipoase, poate că recordul de acum 40 de ani va fi măcar repetat.

RADU ILICEANU și LAURA MOȚÎRLICHE