Condiţiile de trai precare şi stresul permanent afectează tot mai mult starea de sănătate a doljenilor. Ieri, reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică au anunţat că, la nivelul judeţului Dolj, 68% dintre decese sunt provocate de bolile cardiovasculare, aflate de departe pe primul loc în acest clasament. În plus, tot mai mulţi pacienţi care trec pragul spitalelor din Craiova sunt diagnosticaţi cu afecţiuni grave ale aparatului circulator.
În ceea ce priveşte răspândirea acestor afecţiuni în mediul rural doljean, din evidenţele cabinetelor medicilor de familie reiese că în mai multe localităţi populaţia este serios afectată de bolile de inimă. Pe primul loc ca număr de bolnavi se situau, la capitolul hipertensiune arterială, comunele Bulzeşti, Urzicuţa, Goicea, Bratovoieşti şi Brabova, în timp ce bolnavii cu cardiopatie ischemică cronică au fost diagnosticaţi cu precădere la Botoşeşti-Paia, Sopot, Gherceşti, Ghindeni şi Malu Mare. Potrivit datelor oferite de Direcţia de Sănătate Publică Dolj, bolile cerebrovasculare fac victime mai ales la Ghindeni, Maglavit, Dobreşti, Sopot şi Malu Mare.
„Problemele cele mai mari de sănătate, atât la nivel naţional cât şi în judeţ sunt afecţiunile cardiovasculare. Pe primele locuri în judeţul Dolj se regăsesc hipertensiunea arterială. La nivelul judeţului Dolj, 68% din decese sunt provocate de bolile cardiovasculare, de parte aflate pe primul loc. Sunt urmate apoi de tumori, boli ale aparatului respirator, boli ale aparatului digestiv şi accidente. Printre factorii care determină apariţia unor astfel de afecţiuni se numără stilul şi mediul de viaţă, moştenirea genetică şi sistemul sanitar”, a declarat dr. Ştefan Popescu, purtător de cuvânt al Direcţiei de Sănătate Publică Dolj.
Rata de decese în Dolj, mai mare decât la nivel naţional
Rata deceselor pe ţară este de 548 de decese la 100 de mii de locuitori. În Dolj sunt în schimb 654 de decese la 100 de mii de locuitori. În aceste condiţii, medicii avertizează că factorii de risc cei mai importanţi în apariţia bolilor de inimă şi a accidentului vascular cerebral sunt dieta nesănătoasă, lipsa de activitate fizică şi consumul de tutun. Aceştia sunt responsabili pentru aproximativ 80% dintre afecţiunile coronariene şi cerebrovasculare.
În opinia specialiştilor, bolile cardiovasculare reflectă pe de altă parte schimbările majore de ordin politic, economic şi cultural, aşa cum ar fi globalizarea, urbanizarea sau îmbătrânirea populaţiei. Nu degeaba, bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces la nivel global. De altfel, se estimează că până în anul 2030 la nivel mondial aproximativ 23,6 milioane de oameni vor muri din cauza bolilor cardiovasculare, în special prin afecţiuni miocardice şi accidente vasculare cerebrale. După toate estimările, aceste două afecţiuni vor rămâne şi pe viitor principalele cauze de deces.
