Ziua Imnului Naţional, marcată la Craiova : „Deşteaptă-te, române!”, simbol al unităţii Revoluţiei Române

În fiecare an, la data de 29 iulie, este marcată Ziua Imnului Naţional al României, simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului. Pe 29 iulie 1848, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, după citirea noii Constituţii, un grup de tineri condus de Anton Pann, a cântat pentru prima dată imnul Revoluţiei paşoptiste „Deşteaptă-te, române”, pe versurile poemului patriotic „Un răsunet”, scris de Andrei Mureşanu,  muzica imnului fiind atribuită lui Anton Pann.

Ieri, în Piaţa Tricolorului din Craiova, în prezenţa oficialităţilor locale şi centrale s-a desfăşurat ceremonia dedicată Zilei Imnului Naţional al României. Evenimentul început cu prezentarea onorului şi s-a încheiat cu defilarea.  Prima înregistrare a melodiei s-a făcut pe disc, în anul 1900, în S.U.A., în interpretarea solistului Alexandru Pascu. În anul 1910, fanfara Batalionului 2 Pionieri din București reunită cu fanfara Regimentului Ștefan cel Mare din Iași au realizat prima înregistrare instrumentală a piesei, iar corul „Ion Vidu” din Lugoj a înregistrat pentru prima dată pe disc varianta corală a imnului, în acelaşi an – 1910. 

În timpul revoluţiei anticomuniste, imnul s-a auzit din nou

După 30 decembrie 1947, imediat după instaurarea dictaturii comuniste, „Deşteaptă-te, române !”, ca şi alte marşuri şi cântece patriotice, precum „Pe-al nostru steag e scris unire”, au fost interzise, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de închisoare. Cu toate acestea, pe 15 noiembrie 1987, în timpul revoltei anticomuniste de la Braşov, muncitorii de la uzina Steagul Roşu, aflaţi în marş spre centrul oraşului, au cântat, în faţa Spitalului Judeţean, „Deşteaptă-te, române !”. Pe 22 decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul s-a auzit din nou, emanând unitatea maselor de oameni care protestau pe străzi şi exprimând repulsia faţă de vechiul imn comunist „Trei culori…”.

Cetăţenii sunt datori să manifeste respect faţă de drapel şi imn

„Deşteaptă-te, române!”, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848, a devenit după Revoluţia din 1989 imnul naţional al României, prin Decretul-lege nr. 40 publicat în Monitorul Ofiacial al României nr. 15 din 25 ianuarie 1990, această prevedere fiind menţionată şi în Constituţia României din 1991. În perioada 1991 – 1994, „Deşteaptă-te, române!” a fost şi imnul naţional al Republicii Moldova, dar a fost înlocuit cu imnul  „Limba noastră”. Intonarea Imnului Naţional a fost reglementată prin Legea nr. 75 din 16 iulie 1994 şi prin normele de aplicare ale acesteia din anul 2001. Cetăţenii sunt datori să manifeste respect faţă de drapelul şi imnul naţional al României şi să nu comită nici un act prin care s-ar aduce ofensă acestora. La ceremoniile de arborare a drapelului, precum şi la intonarea imnului naţional, cu prilejul solemnităţilor, asistenţa trebuie să stea în picioare, bărbaţii să se descopere, iar militarii de toate gradele să dea onorul conform regulamentelor militare. Sunt considerate contravenţii intonarea sau publicarea imnului în altă limbă decât cea română, ori cu textul şi partitura diferite de cele prevăzute de lege, sau omisiunea interpretării sale în cazurile obligatorii. 

Subprefectul Judeţului Dolj, Cristian Marian Şovăilă:

„Astăzi sărbătorim ziua imnului nostru drag, cel care ne face inimile să tresalte de fiecare dată când îl ascultăm. Suntem români. În inimile noastre pompează acelaşi sânge, iar imnul răsună cu putere în ele, căci, începând din anul 1848, atunci când a fost compus, „Deşteaptă-te, române!” a devenit cântecul inimilor românilor de pretutindeni datorită mesajului de patriotism şi de libertate pe care îl poartă în el. A insuflat curaj în momentele cruciale ale istoriei şi, totodată, mândrie atunci când românii ne reprezintă cu cinste pe podiumurile internaţionale. Istoria ne este confirmarea faptului că suntem un popor de oameni bravi, cu un cuget aprig, credinţă şi putere. Suntem legaţi de pământul patriei noastre. Oriunde am fi, purtăm în sufletele noastre ţara, iar rădăcinile neamului ne trag înapoi spre casă. Avem datoria sfântă de a plăti ţării tot ceea ce ne-a dăruit ea, prin îmbrăţişarea dreptăţii şi a binelui. Există o maximă celebră, ce spune aşa: <<Fii tu însuţi schimbarea pe care vrei să o vezi în lume!>>. Aşadar, să fim mai buni, să fim mai toleranţi, dar aprigi când vine vorba de lege şi dreptate. <<Dragostea de patrie este cea dintâi religie a omului civilizat>>, spunea cu mare înţelepciune Napoleon, iar din punctul meu de vedere, aceste cuvinte au o însemnătate primordială. Iubirea de ţară este fundamentală în orice societate sănătoasă şi prosperă, iar imnul are rolul de a ne aduce împreună şi a face din noi un tot: un spirit, un suflet şi o inimă care să bată pentru un scop comun, acela de a prospera şi de a fi uniţi, căci împreună suntem România! ”

Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa :

„Celebrarea imnului de stat ne oferă prilejul de a vorbi cu profund respect despre unul dintre cele mai importante simboluri naţionale, versurile sale însufleţind în toate momentele cruciale lupta pentru atingerea aspiraţiilor care ne uneau încă dinainte ca provinciile istorice ale României să se alipească într-un singur trup.

«Deşteaptă-te, române!» este cântecul unei naţiuni care, indiferent de graniţele formale dintre fiii săi, s-a definit dintotdeauna ca un tot, prin credinţa nestrămutată în valori comune, în valorile dreptăţii, libertăţii şi suveranităţii – principii sfinte, pe care le-a enunţat încă din zilele Revoluţiei paşoptiste şi continuă să o facă şi astăzi.

Este cântecul unei naţiuni care, într-o lume conturată de interesele marilor puteri, a înţeles că este datoare să-ţi proiecteze propriul destin istoric şi a reuşit să şi-l împlinească, prin curaj şi abilitate, prin dăruire şi numeroase sacrificii.

Imnul de stat rămâne puntea preţioasă între prezentul şi trecutul unui popor care face dovada că ştie să se raporteze la ilustrele figuri care i-au deschis drumul afirmării, ştie să le onoreze memoria şi să desprindă, din faptele şi opera lor, modele pentru a-ţi construi viitorul cu demnitate şi fermitate.

În calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean, doresc ca, în această zi de solemnă sărbătoare, să adresez tuturor craiovenilor şi doljenilor expresia deplinei noastre consideraţii, alături de calde urări de fericire, sănătate şi prosperitate.“

Viceprimarul municipiului Craiova, Stelian Bărăgan :

“Pentru toţi românii, astăzi este o zi specială – Ziua Imnului Naional. O zi pentru care nimeni nu are nevoie de pregătire, pentru că nu credem să existe copil, tânăr sau adult care să nu cunoască versurile imnului naţional. Această zi festivă este un prilej de a fi mândri de istoria, de cultura şi de moştenirea noastră spirituală.

Imnul Deşteaptă-te, române! îşi are originea în poemul «Un răsunet», redactat şi publicat de poetul Andrei Mureşanu în timpul Revoluţiei de la 1848 şi care a fost considerat, de marele Nicolae Bălcescu, „Marseilleza românilor”.

Transpus pe note muzicale de către Anton Pann, imnul a devenit un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curaj în momente cruciale ale istoriei. Versurile lui Andrei Mureşanu şi muzica lui Anton Pann au inspirat dintotdeauna masele de oameni care se luptau pentru ţară, devenind simbol al libertăţii românilor. În acelaşi timp, imnul îi însoţeşte pe români şi în cele mai frumoase momente din viaţa lor, atunci când marii sportivi îl fredonează pe prima treaptă a podiumului, în competiţii internaţionale.

În zi de sărbătoare, vă îndemn să onorăm acest simbol naţional şi să îl intonăm cu mândrie de cât mai multe ori, să le insuflăm celor mai mici dintre craioveni dorinţa de a-şi cunoaşte valorile ţării în care s-au născut”