Dezbatere despre identitatea culturii româneşti – Românii din Valea Timocului au petrecut o „Seară românească”

Limba română în sudul Dunării este transmisă prin viu grai, de la părinţi la copii. Chiar dacă nu există şcoli în care să se predea limba maternă, românii timoceni simt româneşte în sufletele lor, prin ceea ce fac, prin ceea ce gândesc. În prezent, se fac eforturi deosebite pentru păstrarea tradiţiilor şi culturii româneşti, iar în acest sens, vineri seara, la Hotelul Djerdap din Cladova s-a organizat cea de-a IV-a ediţie a manifestării „Seara românească”. Profitând de acest moment, Asociaţia Forumm pentru Cultură şi Identitate din Dr. Tr. Severin, în colaborare cu Asociaţia pentru Tradiţia şi Cultura Românilor „Dunărea”, au organizat şi o masă rotundă cu tema „Perspectivele de afirmare a identităţii şi culturii româneşti la comunitatea românească din Valea Timocului”, care s-a dorit a fi un eveniment interactiv de dezbateri şi dialog pe marginea câtorva dintre problemele cele mai fierbinţi ale comunităţii româneşti din Valea Timocului. Dezbaterea a fost urmată şi de o „Seară românească”, manifestarea anuală care îşi propune să conserve tradiţiile româneşti din Serbia de Răsărit şi să contribuie la afirmarea identităţii culturale a etnicilor români de aici.

Pe ordinea zi a dezbaterii s-a aflat subiectul fierbinte al acestei întâlniri, şi anume  posibilitatea înfiinţării de clase româneşti în şcolile din Timoc, după depunerea listelor de semnături. Unul dintre cei mai activi lideri care îşi aduce o contribuţie semnificativă în acest sens este Bojan Barbucic, preşedintele Asociaţiei “Iniţiativa Românilor din Serbia”, care ne-a vorbit de o nouă strategie, dar şi despre înfiinţarea unei asociaţii care să le cuprindă şi să le reprezintă pe toate celelalte, în felul acesta românii din Timoc devenind o singură voce, dar una puternică, ce va reverbera atât la Belgrad, cât şi la Bucureşti sau Bruxelles. Cu aceeaşi ocazie s-au mai pus în discuţie şi subiecte precum moştenirea culturală sau identitatea culturală şi religioasă.

În acest context, Jiva Lazici, preşedintele Consiliului Românilor din Răsăritul Serbiei, prezent, de asemenea, la această dezbatere a vorbit în detaliu despre asociaţiile românilor din Serbia, despre scopul şi idealurile acestora, precum şi despre perspectivele şi posibilităţile reale de unificare. „Într-o zi nu putem schimba mentalitatea. E nevoie să înlăturăm barierele lingvistice şi culturale româneşti, ca să mai putem şi mâine-poimâine să existăm în Valea Timocului ca naţiune românească…”, a spus Jiva Lazici.

Perspectivele integrării Serbiei în Uniunea Europeană este un alt subiect de interes pentru comunitatea românilor timocenui, iar Drăgan Demici, vicepreşedintele Patria Democratică a Rumânilor din Serbia, a prezentat modalitatea de a face pasul în marea familie europeană, precum şi consecinţele acestui demers.

„Recensământul din octom­brie va aduce chiar mai mulţi vlahi decât ro­mâni”

Un alt lider al PDRS, Novica Njagojevic, a vorbit în cadrul aceleiaşi mese rotunde despre evoluţia istorică şi politică a românilor timoceni. În Serbia nu există, în accep­ţi­u­nea sârbilor, decât românii din Voj­vodina şi circa 5.000 – 6.000 de ro­mâni, potrivit ultimului recensământ. Toate astea pleacă de la faptul că românii se declară vlahi din cauza de­ru­tei traducerii termenului de „vlaš­ke“ (vlah) în româneşte. Astfel, în lim­ba sârbă ar fi mult mai simplu da­că unui etnic român i s-ar spune „ru­munske“ în loc de „vlaške“, asta în con­diţiile în care „vlaške“, care ar tre­bui să se traducă „vlah“, se traduce „ru­mân”. În opinia vicepreşedintelui Pa­tria Democrată a Rumânilor din Ser­bia, Novica Njagojević, între cei trei termeni nu este nicio diferenţă, ei însemnând acelaşi lu­cru. Novica Njagojević mai sus­ţine că recensământul din octom­brie va aduce chiar mai mulţi vlahi decât ro­mâni, dar nu aici este problema, ci în exercitarea unor mai mari eforturi pentru a conştientiza faptul că, indi­fe­rent dacă îşi spun vlahi sau rumâni, ei tot români sunt.

154 de sate pur româneşti

Românii din Valea Ti­mocului şi-au păstrat limba şi iden­titatea naţională prin tradiţiile ro­mâneşti. Chiar dacă nu există şcoli în care să se predea limba maternă, românii  timoceni simt româneşte în adâncul sufletului şi  fac eforturi pentru ca, începând cu anul şcolar 2012-2013, copiii să poată învăţa limba română în şcoli. Dar nu numai limba ne uneşte. Obiceiurile şi tradiţiile care se respectă cu sfinţenie sunt o punte între speranţele şi dorinţele românilor care doar trăiesc separat, adică de-o parte şi de alta a Dunării, dar gândesc la fel. În Valea Timocului trăiesc peste 300 de mii de români. Sunt 154 de sate pur româneşti şi aproximativ 48 de sate mixte.

O „Seară românească”

O „Seară românească” – eveniment cu un ecou deosebit ce a adus laolaltă zeci de români din Timoc şi din ţara mumă. În buna tradiţie, şi anul acesta românii din Valea Timocului s-au strâns cu mic, cu mare într-o seară de neuitat, fiind vorba de cea de-a IV-a ediţie a manifestării „Seară românească”. Românii de pe ambele maluri ale Dunării şi-au dat întâlnire la Cladova, unde au vibrat pe ritmurile muzicii tradiţionale româneşti şi unde s-au servit doar mâncăruri tradiţionale româneşti. De fapt, în Timoc, fiecare localitate se bucură de evenimente cultural-artistice la care participă rapsozi de muzică populară, dansatori şi ansambluri folclorice din alte comunităţi de români. Zona Timocului sârbesc este vestită pentru doinele şi baladele care nu se regăsesc în alte regiuni ale României. Aproape toate ver­surile doinelor şi cântecelor sunt legate de fluviul Dunărea şi de drama pe care o trăiesc, chiar şi acum, după atâţia ani, românii din Valea Timocului.

Evenimentul devenit tradiţie

Acest festival al românilor din Serbia, „Seara românească”, este un eveniment de excepţie, care degajă românism şi dragoste de tradiţii şi obiceiurile. „Sufletul” a fost şi la ediţia din acest an Tihan Matasarevici, preşedintele Asociaţiei pentru Tradiţia şi Cultura Românilor „Dunărea”, care strânge în jurul său întreaga comunitate de români din Cladova şi care este o voce de necontestat a tot ceea ce înseamnă românism şi ideea de continuitate a tradiţiilor româneşti. „Eveni­mentul din seara asta (n.r. – vineri, 27 iulie) a devenit deja o tradiţie, iar la fiecare ediţie sunt invitate să participe ansambluri de muzică şi dansuri populare din Drobeta-Turnu Severin, Craiova sau Timişoara. În fiecare primăvară, în Valea Timocului se or­gani­zează o întâlnire a satelor, unde ne adunăm pentru a cânta doinele din bătrâni şi pentru a juca dansurile specifice zonei. Ansamblul popular care câştigă acest concurs beneficiază de diplome, premii, dar şi deplasări la concursuri inter­naţionale ale dansului şi melo­sului popular. Vara, la Cladova se desfăşoară acest eveniment, „Seara românească”, şi doresc să continui această tradiţie, iar după aceea să las în sarcina nepotului meu, Alexandru Najdanovici, student la Facultatea de Medicină, preşedintele Asociaţiei Studenţilor Timoceni», a declarat Tihan Matasarevici.

Un alt eveniment care aducă sute de români din Timoc şi din ţara-mumă este unul din cele mai mari fes­tivaluri ale cântecului şi dan­surilor populare româneşti se desfăşoară anual la Jidcoviţa. Evenimentul întitulat „Jocul românesc de la Jidcoviţa” este finanţat de Consiliul Naţional al Rumânilor din Serbia şi adună anual câteva zeci de ansambluri folclorice.