Comuna Urzicuţa îşi schimbă faţa

0
40

Are 20 de ani de când este în fruntea comunei Urzicuţa, a obţinut, în urmă cu o lună, un nou mandat de primar şi spune că este, “dacă nu ultimul, atunci penultimul”. Ce a înţeles Florea Grigorescu în toţi aceşti ani în care s-a ocupat de administraţia locală este că, “dacă nu-i oferi omului un loc de muncă, o variantă să-şi asigure un trai decent, poţi să faci orice fel de investiţii în localitate, însă omul acela nu va putea să se bucure de ele pentru că nu le va putea plăti”. 

Florea Grigorescu

Cea mai mare problemă în acest moment, după cum spune Florea Grigorescu, primarul comunei Urzicuţa, este seceta cu care ne confruntăm şi care i-a lăsat pe oameni aproape cu hambarele goale. Este o situaţie grea la nivelul întregii ţări, însă aici, unde oamenii trăiesc din roadele pământului, spectrul foametei îşi arată colţii. Şi nu este o exagerare, pentru că, atunci când e vorba de agricultură, Florea Grigorescu, inginer agronom, este “pe domeniu”.

“Pot să spun, cu mâna pe inimă, că suntem aproape de seceta din ’46. Eu nu am trăit-o, însă mi-au povestit bătrânii şi înclin să le dau dreptate. Asta pentru că, de când mă ştiu, n-am mai trecut printr-un an ca acesta, din punct de vedere agricol. Erau sistemele de irigaţii care funcţionau şi asigurau apă pentru toată zona de sud a judeţului. Distrugerea acestora cred că este cea mai mare greşeală făcută”, ne-a spus Florea Grigorescu.

Primarul spune că cea mai bună soluţie pentru toată lumea, indiferent că vorbim de micii agricultori sau de societăţile care lucrează mai mult teren, ar fi declararea judeţului Dolj zonă calamitată. Oamenii ar putea fi ajutaţi fie prin acordarea unei sume de bani drept despăgubire, fie prin devansarea subvenţiilor de la UE, a plăţilor pe suprafaţă, cu cel puţin o lună. Asta pentru că cei mai mulţi nu şi-au scos nici măcar banii folosiţi la înfiinţarea culturilor, iar dacă nu sunt ajutaţi, nu vor putea lucra pământul mai departe. E păcat de acest pământ, din zona Urzicuţa – Băileşti, cu o fertilitate ridicată, care ar putea oferi atât de mult, însă lipsa apei îi condamnă pe oamenii de aici la o agricultură de subzistenţă.

Din fericire, sunt străini care consideră că merită efortul de a investi aici şi care vin şi cu soluţii. Firma care a preluat în arendă o bună parte din terenurile învecinate şi chiar de pe raza comunei Urzicuţa, SC Agrinatura SA, şi-a realizat pe o parte din suprafeţele lucrate un sistem propriu de irigaţii, pe care intenţionează să-l extindă, iar aceste iniţiative trebuie sprijinite.

După patru ani, finanţare aprobată pe Măsura 322

Nu se face însă numai agricultură în Urzicuţa. Sunt destui tineri care trăiesc aici şi care au alte nevoi, care îşi doresc o infrastructură modernă şi utilităţi pe măsură. Motiv pentru care, pe lângă ceea ce s-a făcut până acum, reprezentanţii administraţiei publice locale sunt fericiţi că, după patru ani de la depunere, au acum certitudinea că vor putea implementa un proiect la care au muncit foarte mult, pe Măsura 322 din cadrul Programului de Dezvoltare Rurală, care vizează renovarea şi dezvoltarea satelor.

Proiectul comunei Urzicuţa atinge toate obiectivele considerate importante de UE (care asigură 80% din fonduri) şi avute în vedere la acordarea finanţărilor. Astfel, autorităţile locale şi-au propus asfaltarea străzilor pe o distanţă de 7 kilometri, înfiinţarea unui program after-school la Şcoala cu clasele I – VIII “Barbu Ionescu” din comună, lucru ce i-ar ajuta foarte tare în primul rând pe cei care sunt angajaţi, dar nu numai, iar în ceea ce priveşte componenta culturală a documentaţiei, aceasta vizează dotarea Căminului Cultural cu o instalaţie de sonorizare performantă şi achiziţionarea unor costume populare pentru copii şi adulţi, mai ales că aceştia participă frecvent la diverse concursuri şi festivaluri de tradiţii.

“Este vorba despre un proiect complex, în valoare de 2,5 milioane de euro, şi sunt bucuros să vă spun că suntem în acest moment în faza licitaţiei pentru executare. Cred că, odată implementat şi cuplat cu canalizarea – pe care o vom face după un sistem nou în România, mai exact prin vacuum –, aceasta investiţie va schimba faţa comunei noastre. În plus, se lucrează şi la amplasarea unui parc energetic cu panouri solare, care se va întinde pe 3 hectare şi care, odată pus în funcţiune, va asigura energia electrică pentru toate instituţiile din localitate, dar şi iluminatul public stradal, fapt pentru care vom economisi de la bugetul local în jur de 100.000 de euro pe an. Îmi doresc foarte tare să reuşim reabilitarea Băilor Ionele, este un proiect la care nu am renunţat şi sper să găsim cea mai bună variantă, pentru că ar fi un centru bun de tratament, dacă ţinem seama de proprietăţile nămolurilor de aici”, mai spune primarul comunei Urzicuţa.

Săptămâna aceasta, Florea Grigorescu va participa la întâlnirea Consiliului Director al Asociaţiei Comunelor din România, unde va expune toate problemele primarilor doljeni şi vor căuta şi soluţii pentru rezolvarea acestora. În continuare aşteaptă ca actuala guvernare să creeze o strategie de dezvoltare coerentă şi o descentralizare reală, pentru ca primarii şi consiliile locale să-şi îndeplinească atribuţiile în bune condiţii.

 

Primarul spune că, la ultima întâlnire de la Craiova, i s-au dat speranţe că s-ar putea înfiinţa ferme legumicole private, în solarii, sere sau deschise şi că pot fi puse la dispoziţia investitorilor interesaţi 200-300 de hectare sau chiar mai mult. “Până în ’89 se cultivau aproape 1.000 de hectare cu legume în Urzicuţa, producţia de aici asigurând 30-35% din materia primă a Fabricii de conserve din Calafat. În plus, în acest fel aveau de muncă în jur de 700 de oameni zilnic, veneau şi din localităţile învecinate”, mai povesteşte Florea Grigorescu.

 

“E greu de crezut că trăim un an agricol foarte prost, mai ales că ne făcusem mari speranţe, întrucât grâul pornise foarte bine în vegetaţie. Au venit apoi temperaturi extreme şi producţia a fost grav afectată, a mai spus Florea Grigorescu. Astfel, în Urzicuţa s-au cultivat cam 2.300 hectare cu grâu, iar producţia a fost de 3.000 – 3.500 kilograme la hectar, şi asta la cei care au folosit şi îngrăşăminte. Rapiţa, după gerul din iarnă, a mai rămas în cultură pe o suprafaţă de aproximativ 300 de hectare, producţia fiind de 1.500 kilograme la hectar, însă lovitura cea mare a venit la porumb. Sunt aproximativ 800 de hectare cu porumb în Urzicuţa şi cultura este total compromisă, aşa că oamenii se uită cu jale la plantele pârjolite, care nu pot fi folosite nici măcar pentru hrana animalelor.