Un summit care va marca istoria!

Vladimir Putin a vrut o „finlandizare” a Europei, dar a obţinut contrariul, „otanisierea” Europei, fiindcă SUA îşi va ranforsa poziţia militară, a spus, ieri, Joe Biden, la Madrid, la summit-ul NATO, răspunzând la ameninţările venite din toate direcţiile. În premieră, prima putere mondială va stabili în Polonia „un cartier general” permanent al celui de al 5-lea corp de armată americană, iar o brigadă suplimentară, compusă în total din 5000 de persoane, îşi va avea baza în România. Ca niciodată Europa se pregăteşte militar, deşi Emmanuel Macron n-a ocolit să menţioneze „profitorii războiului”, cu referire la unii care se îmbogăţesc, în timp ce ucrainienii sunt sub bombe. Turcia şi-a anulat opoziţia la aderarea Finlandei şi Suediei, în schimb enclava Kaliningrad a devenit o nouă sursă de tensiune între Europa şi Kremlin. Într-un asemenea context neliniştitor, ziaristul Ion Cristoiu, ca unul care a trăit şi comentat războiul din ex-Iugoslavia, săptămâni întregi aflându-se la Belgrad, are dreptate parţial sau poftim enunţă un punct de vedere, la care se poate reflecta, în articolul „Presa care vrea război” de pe cristoiublog.ro. Autorul se arată descumpănit de entuziasmul cu care presa occidentală potenţează continuarea de către ucrainieni a războiului, citându-l mereu pe preşedintele Volodimir Zelenski care cere necontenit livrarea de arme performante, cât mai multe arme, din care unele cad în mâinile ruşilor, pentru o contraofensivă a poziţiilor cucerite de ruşi şi miliţiile populare în Donbas. Aşadar, arme, dar nu şi oameni pregătiţi, instruiţi în prealabil, să le mânuiască. Dar numai presa occidentală susţine ideea de război? Sau şi UE, Consiliul Europei şi chiar OSCE, instituţii şi misiuni oficiale în slujba păcii? Consiliul Europei a fost creat în 1949 pentru a contribui la pacea pe continent. A suspendat recent Rusia din rândurile sale. N-a făcut acelaşi lucru cu ţările care au potenţat explozia ex-Iugoslaviei şi nici când în 2014 s-a întâmplat ceea ce se ştie la Kiev. Rusia are suspendat dreptul de vot în Consiliul Europei pe motivul anexării prin forţă a Crimeei. UE este direct răspunzătoare de evenimentele care au precedat Maidanul, dar preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a negociat conţinutul sancţiunilor anti-ruse înainte de supunerea lor Consiliului European pentru aprobare. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) creată în 1994 prin transformarea Conferinţei de Securitate şi Cooperare în Europa, născută în 1973, prin acordul de la Helsinki, deşi nu poate lua decizii decât în unanimitate, admite că la cea de a 29-a reuniune anuală (2-6 iulie) care se ţine la Birmingham (Regatul Unit) delegaţia rusă să nu fie prezentă, întrucât nu i se acordă vizele necesare pe motivul că membrii ei fac obiectul sancţiunilor UE din cauza susţinerii intervenţiei militare. Decizia contravine unei directive OSCE din 2016, care obligă fiecare stat membru să elibereze vizele necesare pentru intrarea pe teritoriul său, cel puţin pe durata manifestării, a unei delegaţii fie ea „neprietenoasă”. În acest context Rusia a făcut cunoscut că nu recunoaşte nici o decizie luată în lipsa sa de cei 53 de şefi de stat şi de guvern. Arhitectura securităţii pe continent se transformă radical. Operaţiunea militară specială, cum îi zic ruşii, cert ilegală, a lui Vladimir Putin, are obiective politice diferite dar complementare. Rusia nu va abandona teritoriile ocupate şi pe care Ucraina fără o susţinere militară consecventă, prelungită, nu le va putea niciodată recuceri. Alternativa pare a fi următoarea: pierderea teritoriilor ucrainiene sau un conflict îngheţat, sau dezgheţat, prelungit, în spaţiul euro-atlantic. De consemnat rămâne însă opinia fostului şef al SIE, generalul Silviu Predoiu, o minte bine calibrată, care consideră că ar trebui să fim de partea celor animaţi de încheierea războiului. De regulă, dacă nu întotdeauna, Silviu Predoiu (gen. r.) ştie ce vorbeşte, şi îşi măsoară bine toate afirmaţiile.