Atmosfera „sobră şi tristă”, în evaluarea Angelei Merkel, „încărcată de emoţie”, după Francois Hollande, a definit ultima întâlnire a premierului David Cameron cu colegii săi europeni – şefi de stat şi de guvern – în clădirea Justus Lipsius din Bruxelles. Cei care se aşteptau la clarificări, adică un calendar concret, conform rigorii sistemului politic britanic au rămas dezamăgiţi, fiindcă David Cameron a confirmat doar că va demisiona, dar nu înainte de 9 septembrie. „Cei 27” ştiu doar că ieşirea este ireversibilă, iar Angela Merkel a comentat că nu vede posibilă o revenire asupra votului „Brexit”. Regatul Unit rămâne o ţară vecină, o ţară prietenă, dar nici un cadou nu va fi făcut. Ieri, liderii europeni s-au consultat la Bruxelles, pentru prima dată fără prezenţa lui David Cameron, afişând o unitate a lor, în pofida profundelor divergenţe. Jean Claude Juncker a spus că britanicii au luat decizia pe care au luat-o şi nu mai sunt prezenţi la aceeaşi masă. Extrema dreaptă şi mişcările populiste au vânt din pupă, iar Europa este fragilizată de succesiunea crizelor, ultima cea a imigranţilor continuând să divizeze. „Liderii europeni ştiu foarte bine ce au de făcut pentru salvarea UE, dar ignoră totul, fiindcă aceste decizii sunt impopulare”, a explicat realist premierul estonian, Taavi Roivas. „Cei 27” au reafirmat în cursul reuniunii „determinarea lor de a merge înainte, într-o Uniune Europeană amputată de grele încercări economice şi diplomatice”. Un nou summit este programat la mijlocul lunii septembrie, a.c., la Bratislava. Câteva axe sunt prioritare: protecţia, securitatea internă şi externă, lupta contra terorismului, apărarea europeană şi supravegherea frontierelor exterioare Europei. Liderii europeni au probat determinarea de a rămâne uniţi: accesul Regatului Unit pe piaţa unică necesită acceptarea libertăţilor fundamentale, inclusiv libertatea de mişcare. David Cameron se află, oricum, într-o situaţie delicată. Cu multe complicaţii. Partidul său urmează să desemneze un succesor, şi să declanşeze procedura divorţului. Competiţia internă din Partidul Conservator britanic, al cărui câştigător va deveni noul locatar al 10 Downing Street, a demarat, ieri, prin depunerea candidaturilor. Anunţul cu noul lider – după toate probabilităţile un partizan al ieşirii din UE, poate Boris Johnson – este prevăzut pentru 9 septembrie. Amintit este şi numele Theresei May, ministrul de interne, considerată de „Times”, „femeia de fier”. Semnalul tensiunilor politice, fără precedent în Regatul Unit, după referendumul din 23 iunie a.c., l-a dat premierul scoţian, Nicola Sturgeon, care vrea să evalueze şansele Scoţiei pro-europene de a rămâne în UE. A discutat despre această năzuinţă cu preşedintele Parlamentului European, Martin Schultz, dar şi cu Jean Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene. Va trebui organizat un nou referendum. Spania, ameninţată cu independenţa Cataloniei, nu priveşte cu ochi buni acest demers. David Cameron a pledat pentru o relaţie cât mai flexibilă între Londra şi UE, când divorţul va deveni efectiv, lăsând să se înţeleagă că toate statele membre rămân aliaţi, prieteni încercaţi. Partizanii lui „Brexit”, totalmente incapabili să spună ce vor, pentru ţara lor, după ieşirea din UE, irită deja. Şi Jean Claude Juncker a punctat, cu convingere, acest aspect. Cancelarul Angela Merkel i-a prevenit pe britanici că relaţia viitoare nu va mai fi cea care a fost. Dar e greu să nuanţezi, mai ales când nervozităţile devin reciproce. Dacă David Cameron a pledat pentru o ruptură contructivă, în tabăra cealaltă se estimează că britanicii doresc un status quo: „cu picioarele în UE şi votul alături”. Regatul Unit se pregăteşte să invoce clauza europeană de „retrait”, iar UE lansează divorţul. Luni seara, Francois Hollande, Angela Merkel şi Matteo Renzi au prezentat o poziţie comună. Nimeni nu exclude posibilitatea ca Londra să meargă din decepţie în decepţie, perturbând construcţia europeană. Configuraţia generală a Uniunii Europene s-ar putea schimba în următoarele luni. În acest context doar problema românilor din Marea Britanie – extrem de importantă – reprezintă o dimensiune emoţională. În discuţie acum intră calitatea demersurilor de politică externă ale Bucureştiului. Fiindcă sediile structurilor UE din Anglia vor fi relocate. Londra va dori să păstreze tichetul pentru o piaţă continentală cu 450 milioane de consumatori, fără a face în schimb concesii la migraţia intraeuropeană. Ori principiul intangibil „libera circulaţie a persoanelor” din tratatele europene nu poate fi încălcat.
