Opoziţia de centru-dreapta a câştigat alegerile legislative de sâmbătă, 27 aprilie a.c., din Islanda, electoratul sancţionând coaliţia de stânga, aflată la putere din 2009. Potrivit rezultatelor definitive, Partidul Independenţei (dreapta) a sosit în frunte, cu 26,7% din voturi, în faţa Partidului Progresului (centrist şi agrarian), care a recoltat 24,4%. Ele au obţinut fiecare acelaşi număr de locuri – 19 – şi sunt în situaţia de a negocia o coaliţie de guvernare. Postul de premier a fost revendicat de conservatorul Bjarni Benediktsson (43 de ani). Centristul Sigmundur David Gunnlaugsson (38 de ani) ar putea colabora cu acesta. Preşedintele republicii, Olafur Ragnar Grimson, desemnează ca premier, în mod tradiţional, pe şeful partidului câştigător al alegerilor. Partidul Independenţei şi Partidul Progresului, care vor guverna împreună, au provocat o înfrângere usturătoare celor două formaţiuni care s-au aflat până acum la guvernare. Social-democraţii au pierdut mai mult de jumătate din reprezentarea pe care o aveau în Parlament (9 deputaţi), în timp ce Mişcarea Stângă a Verzilor a pierdut un număr de 7 deputaţi. În schimb, deocheatul Partid al Piraţilor a reuşit să intre în Parlament, ocupând 3 locuri. „Este o mare decepţie”, a evocat ministrul Afacerilor Externe, Ossur Skarphendinsson, social-democrat eurofil. Premierul Johanna Sigurdardottir se va retrage, după ce o bună parte a mandatului său nu a făcut altceva decât să aplice reţete inspirate de FMI, care a împrumutat Reykjavikul cu 1,6 miliarde euro între 2008 şi 2011, dar „foarte trist” din cauza înfrângerii. Victoria centrului-dreapta va îngropa probabil candidatura Islandei la UE, lansată în 2009, la care cele două partide câştigătoare ale alegerilor de sâmbătă s-au arătat ostile.
