Blocurile din Craiova, între agasante şi expresive

Imobilele din Bănie continuă să-şi caute culorile potrivite. După ce arhitectul-şef al Primăriei Craiova, Mircea Diaconescu, a propus un set de şase culori, al doilea arhitect vede altfel lucruri. Consilierul liberal Emilian Ştefârţă a pregătit o variantă îmbunătăţită a regulamentului privind culorile clădirilor, dând liber la toate tonurile, dar reglând niţel intensitatea lor.

Consilierul liberal Emilian Ştefârţă a întocmit a doua variantă a regulamentului culorilor pentru clădirile din oraş şi intenţionează să-l supună la vot în plenul din luna decembrie. Propunerea sa ar fi trebuit să fie dezbătută încă din şedinţa trecută, dar nu a mai fost pusă pe ordinea de zi, lipsindu-i raportul de specialitate. “Într-adevăr, nu avea raport de la Primărie. M-am interesat şi eu la domnul arhitect şi mi-a spus că regulamentul este în ordine, nu are nici un fel de problemă de concepere, dar, fiind vorba de un act normativ care aduce schimbări, trebuie să mai aştepte 30 de zile. Am primit asigurări însă că luna viitoare, în decembrie, se va afla pe ordinea de zi şi colegii mei îl vor putea discuta”, a declarat Ştefârţă, arhitect de profesie.

Liber la orice culoare

Potrivit acestuia, noutatea cu care vine cel de-al doilea regulament este că nu mai impune o restricţie la culori, aşa cum se propusese în varianta promovată de Primăria Craiova, prin arhitectul-şef al instituţiei, Mircea Diaconescu. “În primul regulament se impuneau vreo şase culori pe care trebuia să le respecţi, indiferent dacă îţi plăcea sau nu una dintre ele. Eu am propus să nu se mai ţină cont de această restricţie, să fie liber la orice culoare îşi doreşte proprietarul. Am umblat însă la intensitatea de culoare, aceasta fiind, de fapt, mare problemă a cromaticii din Craiova”. Ştefârţă spune că orice culoare devină pală, plăcută ochiului, dacă se respectă acest criteriu. “Poţi să alegi un violet, considerat foarte strident, dar care devine o nuanţă diafană, de lila”, este de părere consilierul.

Cu eşantioanele la magazin

A doua mare noutate constă în faptul că solicitantul va trebui să depună la dosarul pentru autorizaţia de construcţie şi un eşantion cu nuanţa faţadei. “Regulamentul prevede ca proiectantul să specifice de la bun început nuanţa pe care o va avea construcţia. Ca să nu existe nici un dubiu, solicitantul va fi obligat apoi să depună câte un eşantion pentru fiecare parte a clădirii, începând cu soclul şi terminând cu ancadramentele”. Cu acelaşi paletar, proprietarul va merge şi la magazin pentru a-şi procura nuanţa pentru faţade. “Am apelat la această metodă a eşantionului ca să nu mai avem discuţii ulterioare. Comisia care va merge să facă recepţia clădirii va avea mostra de culoare, depusă la avizare, şi îi va fi foarte simplu să facă o comparaţie”, a mai spus Ştefârţă.

Atuul noului proiect: nu lezează expresivitatea

Arhitectul Ştefârţă susţine că regulamentul propriu e mai bun pentru că nu lezează expresivitatea. “Am lăsat o portiţă de abatere pentru a nu pune, totuşi, barieră expresivităţii. Poate să vină un mare arhitect care propune o casă vopsită în negru. Dacă era în vigoare primul regulament, nu ar fi avut cum să o construiască la Craiova. În schimb, după varianta mea, se poate face, cu condiţia să fie într-o intensitate mai moderată ca să nu devină deranjantă la privire. Sau mi-a venit în minte Gaudi, care este un mare arhitect spaniol. Dacă ar fi venit în Craiova, cu siguranţă că nu ar fi avut cum să-şi ridice acele construcţii absolut magnifice pentru că regulamentul nostru i-ar fi îngrădit imaginaţia”. Pentru cazuri speciale, când se impune o nuanţă mai tare a culorilor, solicitanţii se pot adresa direct comisiei tehnice a Primăriei Craiova sau pot lua derogare de la Ordinul Arhitecţilor.

Craiova, condamnată la monotonie

Specialiştii susţin, pe de altă parte, că varianta celor şase culori – alb, galben, bej, gri, verde, bleu – ducea într-un punct mort. Potrivit lui Ştefârţă, dacă s-ar fi aplicat, oraşul ar fi devenit agasant pentru locuitori. “Dacă faci un cvartal de blocuri într-o culoare, chiar şi plăcută să fie, devine obositoare. Gândiţi-vă numai că, de mâine, noi ne-am îmbrăca toţi în smoking-uri. Chiar şi la cumpărături, la piaţă am merge îmbrăcaţi astfel. La început ni s-ar părea foarte frumos, dar mai târziu acest costum elegant ni s-ar părea ca cea mai urâtă salopetă”, este de părere Ştefârţă. Pe lângă acest motiv strict estetic, alesul local invocă şi un motiv obiectiv. Arhitectul spune că, mergând la comercianţii de vopsele, a constatat că nici măcar aceştia nu deţin palete cu culori identice şi, din această cauză, municipalitatea nu ar fi ştiut asupra cărei culori să se oprească.