„Acte deliberate”, potrivit Danemarcei, „sabotaje grave”, potrivit Suediei şi UE, care a pus în gardă cotra atacurilor la infrastructurile sale, aşa sunt privite cele petrecute în Marea Baltică. În circumstanţe neclare gazoductele Nord Stream 1 şi 2 care leagă Rusia şi Germania au fost subit atinse de scurgeri în Marea Baltică, luni şi marţi, respectiv 26 şi 27 septembrie. Explicaţiile în actualul stadiu al investigaţiilor nu exclud ipoteza unui sabotaj. Consecinţa războiului din Ucraina, conductele nu erau operaţionale, dar erau umplute cu gaz. În total 4 incidente au fost detectate de autorităţile suedeze şi daneze. O primă scurgere a fost identificată luni pe Nord Stream 2, apoi două, marţi, pe Nord Stream 1. Garda de coastă suedeză a declarat joi că a reperat o a patra scurgere. Ele sunt localizate în largul insulei daneze Bornholm în Marea Baltică, în două puncte separate, la peste 70 km, unul în apele teritoriale suedeze, altul în apele daneze. Reţeaua seismică naţională suedeză a declarat marţi că staţiile suedeze de măsurare a activităţii seismice a înregistrat două explozii puternice submarine. Una la 2.03 luni dimineaţa şi a doua la 19.04 luni seara. Ipoteza unui sabotaj este privilegiată fiindcă operaţiunile necesitau intervenţii la 70 m adâncime. Cele două conducte de gaz fac obiectul unei bătălii geo-politice în ultimele luni. Construite în paralel, gazoductul Nord Stream 1 şi 2 erau destinate dublării capacităţii de import de gaz rusesc de Germania. Punerea în exploatare a Nord Stream 2 a fost suspendată de Berlin, ca represalie la invadarea Ucrainei. Gazprom a redus volumele de gaz livrate prin Nord Stream 1 până la închiderea completă la sfârşitul lunii august, acuzând sancţiunile occidentale la întârzierile provocate de reparaţiile necesare. Rusia prin Parchetul general a anunţat că, pe baza elementelor organelor de investigaţie FSB a deschis o anchetă pentru acte de terorism internaţional.
