Doljenii, răpuşi de bolile de inimă

0
383

Condiţiile de trai precare şi stresul permanent afectează tot mai mult starea de sănătate a doljenilor. Ieri, reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică au anunţat că, la nivelul judeţului Dolj, 69% dintre decese sunt provocate de bolile cardiovasculare, aflate de departe pe primul loc în acest clasament. În plus, tot mai mulţi pacienţi care trec pragul spitalelor din Craiova sunt diagnosticaţi cu afecţiuni grave ale aparatului circulator.

În judeţul Dolj, mortalitatea prin boli cardiovasculare reprezintă 69% din totalul deceselor, cele mai multe înregistrându-se în rândul femeilor. Dacă decesele prin boli de inimă ischemice sunt mai frecvente la barbaţi (54%) la decesele prin accident vascular cerebral femeile sunt majoritare (54%). În opinia specialiştilor, bolile cardiovasculare sunt provocate de o multutudine de factori de risc. Nu degeaba, bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces la nivel global. De altfel, se estimează că până în anul 2030, la nivel mondial, aproximativ 23,6 milioane de oameni vor muri din cauza bolilor cardiovasculare, în special prin afecţiuni miocardice şi accidente vasculare cerebrale. După toate estimările, aceste două afecţiuni vor rămâne şi pe viitor principalele cauze de deces.

Jumătate din cazurile de deces, provocate de afecţiuni cardiace

Ziua Mondială a Inimii, celebrată astăzi în întreaga lume, focalizează anul acesta pe sănătatea cardiovasculară a copiilor şi femeilor. Tocmai din acest motiv, obiectivul principal este încurajarea femeilor de a se preocupa mai mult de sănătatea inimii, sporirea atenţiei personalului medical în privinţa bolilor cardiovasculare în rândul femeilor şi acordarea unei atenţii crescute pentru acest subiect în agendele de sănătate publică.

Bolile cardiovasculare sunt responsabile, în ţările europene, de 44% din totalul deceselor înregistrate în rândul femeilor (1 milion) şi de 36% în rândul bărbaţilor (900.000). În general, în ţările din estul UE, bolile cardiovasculare provoacă aproximativ 50% din toate cazurile de deces, în timp ce în partea de vest acestea se ridică la aproximativ o treime.

România locul trei în Europa

România ocupa locul 3 în privinţa mortalităţii bolilor cardiovasculare premature (până la 64 ani), cu circa 65 decese la 100.000 locuitori, media Uniunii Europene fiind de la 100.000, după Bulgaria şi Letonia. Sub aspectul mortalităţii provocate de bolile cardiace, România ocupa locul 6 cu circa 150 de decese la 100.000 locuitori, media UE fiind de 50 la 100.000. În sfârşit, în privinţa mortalităţii provocate de accidentele vasculare cerebrale, România ocupa locul 2 atât la femei cu circa 170 decese la 100.000 locuitori, media UE fiind de 50 la 100.000, cât şi la bărbaţi, după Bulgaria.

Acest tablou îngrijorător al mortalităţii determinate de bolile cardiovasculare la femei, în ţara noastră, este provocat de activitatea fizică insuficientă, colesterol şi obezitate, evaluate la cote crescute faţă de bărbaţi. În privinţa hipertensiunii arteriale, femeile se găsesc la cote înalte de risc, similare cu ale bărbaţilor. Astfel alimentaţia nesănătoasă, colesterolul ridicat şi obezitatea sunt premise recunoscute ale dezvoltării bolii coronariene. Adăugând şi efectul vârstei înaintate, accidentele vasculare cerebrale sunt responsabile de o parte covârşitoare din mortalitatea provocată de bolile cardiovasculare la femei cu vârsta peste 75 de ani, înregistrând în 2011 un număr de cazuri de deces de cel puţin 4 ori mai mare decât la categoria de vârstă 65-74 ani.