Acum, când Europa îşi decide viitorul, UE are nevoie de un buget care să fie adecvat obiectivelor urmărite şi să valorifice fiecare euro în beneficiul cetăţenilor săi. Documentul de reflecţie al Comisiei privind viitorul finanţelor UE, propus de comisarii Corina Creţu şi Günther Oettinger şi publicat miercuri, 28 iunie, analizează opţiunile avute în vedere pentru ca acest deziderat să devină realitate. Aspectele asupra cărora se apleacă acesta ocupă un rol central în cadrul dezbaterii iniţiate la 1 martie, odată cu prezentarea Cărţii albe a Comisiei privind viitorul Europei, el prezentând posibilele implicaţii bugetare ale opţiunilor disponibile.
Comisarul pentru politica regională, Corina Creţu, a declarat: „Este timpul să restructurăm bugetul UE. Haideţi să-l simplificăm şi să-l facem mai flexibil şi haideţi să reflectăm, cu ambiţie şi imaginaţie, asupra modului în care putem să-l transformăm într-un instrument puternic, care ne va ajuta să înregistrăm un ritm de creştere mai rapid, conlucrând mai strâns ca niciodată, şi să nu lăsăm pe nimeni în urmă în această economie globalizată.”
Comisarul Günther H. Oettinger, responsabil pentru buget şi resurse umane, a declarat: „Pentru ca Europa să poată face faţă noilor provocări, trebuie să găsim surse de finanţare. Putem fie să cheltuim mai puţin, fie să identificăm noi surse de venituri. Dar orice am face, fiecare euro investit din bugetul UE trebuie să genereze valoare adăugată şi să aibă un impact pozitiv asupra vieţii de zi cu zi a cetăţenilor.”
Cetăţenii aşteaptă de la UE să joace un rol mai important în noi domenii de politică precum migraţia, securitatea internă şi externă sau apărarea. Europa ar trebui, de asemenea, să îşi păstreze rolul de prim-plan pe scena mondială, în calitate de cel mai mare donator de ajutor umanitar şi pentru dezvoltare, precum şi de lider al luptei împotriva schimbărilor climatice. Aceste obiective vor trebui îndeplinite având la dispoziţie un buget care va fi şi mai mic după ieşirea Marii Britanii din UE.
Documentul de reflecţie analizează această provocare şi prezintă principalele elemente puse în discuţie, structurate în jurul celor cinci scenarii ale Cărţii albe. Pentru fiecare dintre acestea, implicaţiile sunt diferite, atât în ceea ce priveşte sumele alocate fiecărui obiectiv vizat, cât şi în ceea ce priveşte eventualele surse de finanţare. Opţiunile propuse merg de la reducerea cheltuielilor pentru politicile existente până la majorarea veniturilor.
În plus, el stabileşte caracteristicile de bază ale bugetului UE şi trasează principalele tendinţe şi evoluţii în domenii de politică esenţiale, cum ar fi agricultura şi coeziunea. Documentul abordează, de asemenea, chestiuni generale cum ar fi valoarea adăugată a finanţării din partea UE sau corelarea dintre fondurile UE şi reformele structurale din statele membre.
