Când portocaliul nu se mai poartă

0
297

Pe afişele electorale ale candidaţilor PDL a dispărut fondul portocaliu, substituit cu unul verde, doar sigla partidului, de dimensiuni minuscule, amtintind de alte vremuri. Culoarea verde a fost testată anul trecut, din câte ne amintim, la alegerile parţiale dintr-un colegiu din Piatra-Neamţ. Şi a dat randament. Acum se asortează cu anotimpul. Renunţarea la fondul portocaliu face parte, desigur, dintr-o operaţiune de marketing politic, numai că nu culoarea e de vină. Şi, apoi, un partid democrat nu se schimbă neîncetat, nu-şi substituie accesoriile în campania electorală, decât în cazuri speciale, când urmăreşte, cu abilitate, o derută a alegătorilor. Adică PDL-ul din alegerile locale nu e tot una cu cel care a condus treburile ţării până acum două, trei săptămâni. Fireşte, confruntarea cu alegătorii, care nu pot fi păcăliţi, trebuie să aibă deplină corectitudine, şi chiar onestitate, sub semnul „ăştia am fost, asta am făcut, fiindcă atât am putut”. Rima e prozaică. Dar nu aşa, de-a moaca, se gândeşte în laboratoarele partidului. Deja se vorbeşte, mocnit, de o dizidenţă, de o altă construcţie, de partid popular, mai dinamică, mai nu ştim cum, deşi toată povestea miroase a oportunism. Prin jocuri interesante, o masă de membri se vor trezi, peste noapte, cu o nouă identitate. Vechiul slogan, „Să trăiţi bine”, nu mai înseamnă, de fapt, nimic şi corolarul unei strategii este acum fuga de portocaliu. Să nu fim absurzi: nu punctul de vedere al unui primar sau consilier local din partea PDL, care candidează pentru a deveni sau redeveni „ales local”, a contat în vreo împrejurare. Nimeni de la centru nu i-a consultat în deciziile majore. Ceea ce merită readus în atenţia publică este o realitate vizibilă, de netăgăduit. Portocaliul nu se mai poartă, s-a demonetizat, s-a degradat. Tocmai de aceea, transferul dezbaterilor electorale pe paliere inadecvate de către propagandiştii partidului, care deplâng „liberalii reformatori”, adică principalul partid de la guvernare din perioada precedentă, nu este atât o provocare, cât o diversiune „inteligentă”. Revenim: USL-ul încă n-a câştigat alegerile locale, în pofida intenţiilor de vot realmente convingătoare. Alegerile locale, de când le ştim, au particularităţile lor, dar şi simbolistica lor în perspectiva scrutinului parlamentar. Cu alte cuvinte, mai este mult de muncă, chiar de suferit şi, de ce nu, de vegheat.