Împreună în Schengen, România şi Bulgaria, dar avem… îngrijorări!

0
65

Corectă din punct de vedere politic, dar şi diplomatic, declaraţia premierului român Victor Ponta, la conferinţa comună de presă cu omologii săi, bulgar – Boyko Borisov şi sârb – Aleksandar Vucic, cu prilejul trilateralei de la Craiova. „Eu cred că doar împreună o să intrăm şi în Schengen, doar împreună o să ridicăm Mecanismul de Cooperare şi Verificare, nu aşa, întâi România şi după aceea Bulgaria sau întâi Bulgaria şi după aceea România”. Fireşte, nu era loc de nuanţe sau accente mai mult sau puţin subtile. Şi acum să privim puţin harta Uniunii Europene, care se confruntă în acest început de an, la modul cel mai dramatic, cu problema imigraţiei. Zilele trecute, într-un summit extraordinar al miniştrilor Afacerilor de Externe şi de Interne din ţările UE s-a decis triplarea bugetului operaţiunilor Trinton – supraveghere în Marea Mediterană – actualmente de numai 3 milioane euro pe lună, pentru a preveni dramele imigranţilor în Marea Mediterană. Operaţiunea Trinton, coordonată de Frontex (Agenţia Europeană de Securitate a Frontierelor) care a substituit în octombrie 2013 operaţiunea Mare Nostrum, are misiunea numai de supraveghere, nu şi de salvare, având în dotare şapte vase ale Gărzii de Coastă, două avioane, un elicopter şi… 65 de angajaţi. Îşi va prelungi activitatea până la finele anului, cum a decis Uniunea Europeană, Italia primind 13,7 milioane de euro pe lună, pentru gestionarea fluxului de imigranţi. O altă zonă tampon al UE este frontiera Bulgariei cu Turcia, care are statutul de poartă de intrare în Europa. Elhovo, la 30 de km de Turcia, a devenit centru regional al poliţiei de frontieră şi locul de tranzit al imigranţilor, înainte de repartizarea în taberele de refugiaţi. Cei mai mulţi imigranţi (60%) vin din Siria, dar şi din Mali, Costa de Fildeş, Egipt. Guvernul de la Sofia a anunţat intenţia construirii unui gard de sârmă ghimpată  pe lungimea a 30 de kilometri la frontieră – adevărată barieră –, acoperit cu detectoare pentru ranforsarea dispozitivului de camere de supraveghere deja existent. Dar construirea gardului costă mult. În schimb, guvernul a trimis suplimentar nu mai puţin de 1.160 de poliţişti, de-a lungul frontierei, omniprezenţi la Elhovo, unde au luat cu asalt hotelurile. Muntele Strandja, dificil de traversat, îndeosebi pe teritoriul Turciei, rămâne un obstacol, dar nu atât de riscant ca Marea Mediterană. Din 7.145 de solicitări de azil, înregistrate în 2013, doar 2.810 au fost discutate. În 180 de cazuri au fost acordate soluţii favorabile imigranţilor. Bulgaria supraveghează cu atenţie frontiera proprie, susţinută de Frontex, agenţia europeană care controlează, cum spuneam, frontierele externe ale UE. Nicio frontieră nu poate fi etanşă. La Harmanli, un imens hangar abandonat a fost reabilitat parţial pentru preluarea refugiaţilor, autorităţile dorind creşterea capacităţii actuale de cazare de la 1.300 persoane la 4.000, într-un viitor apropiat. Unii dintre imigranţii scăpaţi pe teritoriul ţării vecine sunt de regulă surprinşi de Poliţia de frontieră doljeană şi exemplele nu lipsesc. Împreună, România şi Bulgaria, ca membre UE, dar şi prin acordul lor transfrontalier, străjuiesc flancul de sud al frontierei UE şi o fac cu destoinicie. Imigranţii care înspăimântă UE, imposibil de controlat la îmbarcare, în cazul navelor care eşuează în largul Mării Mediterane sau cei preluaţi de şerpaşi pentru a forţa escaladare muntelui Standja şi apoi frontiera bulgară, sunt inventariaţi de Frontex, care ştie că România şi Bulgaria îşi fac datoria exemplar. Ceea ce ar trebui să conteze decisiv la accederea celor două ţări în spaţiul Schengen. Restul detaliilor sunt eminamente de altă natură. Eventual politică.